Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spune că radarele pe care Armata Națională le-a procurat, nu au depistat drona căzută zilele trecute, la Copanca, raionul Căușeni.

”Această dronă nu a fost depistată de radare pentru că avea altitudine joasă și era pe un teren care nu permite vizibilitatea”, a spus ministrul miercuri, 15 iulie, înainte de ședința de Guvern.

Luni, 13 iulie, o dronă a fost găsită în satul Copanca, raionul Căușeni. Aceasta ar fi căzut la ora 1:03. În urma verificărilor, s-a constatat că aparatul de zbor fără pilot reprezintă o dronă de tip Gheran-2 de proveniență rusească, care, în rezultatul exploziei cauzate de impactul cu solul și inflamării combustibilului din rezervor, avea aripile și partea posterioară arse. Cu toate acestea, partea de luptă era conectată la sistem, ceea ce nu a declanșat explozia. Potrivit geniștilor, drona deținea o încărcătură explozivă de 40 kg, cu schije.

În urma incidentului, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la MAE, unde i-a fost înmânată o notă de protest.

Moldova are două radare moderne

Republica Moldova are în prezent două radare moderne capabile să detecteze drone. Primul radar performant (Ground Master 200) a fost achiziționat din Franța și a intrat în dotarea armatei la sfârșitul anului 2023. Acesta a costat 14 – 14,5 milioane de euro, suma a fost achitată integral din bugetul de stat al Republicii Moldova

Al doilea radar a fost livrat la începutul anului 2026, iar lucrările de calibrare, instalare și instruire a personalului s-au finalizat în luna iunie 2026. Acest al doilea echipament este mai puternic decât primul, oferă date tridimensionale (3D) și permite identificarea țintelor la o rază mult mai mare. Acest radar face parte dintr-un pachet de asistență oferit gratuit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană. Achiziția a fost realizată prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF), valoarea totală a contractelor de echipamente din acea tranșă fiind de câteva zeci de milioane de euro.

#Anatolie Nosatii #drona #radar

Actuala preşedintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie preşedinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creştin-Democrate (CDU), relatează AFP, preluată de Agerpres.

Nominalizarea ei este aşteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz.

Confirmarea ar face ca alegerea ei, pe 30 ianuarie, să fie practic sigură de către aproximativ 1.260 de alegători, în principal membri ai parlamentului din ambele camere (Bundestag şi Bundesrat), împreună cu câţiva reprezentanţi ai societăţii civile.

Ea i-ar succeda apoi lui Frank-Walter Steinmeier (SPD), care este preşedinte al Republicii Federale din 2017.

Tradiţia politică din Germania dictează ca partidele de coaliţie să caute să convină asupra unei figuri comune pentru acest rol în mare parte ceremonial, menit să depăşească diviziunile partizane şi să reprezinte conştiinţa morală a naţiunii.

Actuala coaliţie de guvernare este formată din Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), formată din CDU-ul cancelarului Friedrich Merz şi aliatul său bavarez, CSU, precum şi din social-democraţi (SPD).

Luni, cancelarul şi-a exprimat dorinţa de a alege o femeie ca şef al statului, declarând că va propune un candidat „de centru”, fără a da nume.

Prin urmare, ar putea fi aleasă această politiciană a CSU, ale cărei apariţii într-un costum tradiţional (dirndl) la Oktoberfest au transformat-o într-o figură familiară în tot landul.

De asemenea, ea se bucură de un nivel de respect şi de recunoaştere care se extinde mult dincolo de rândurile CSU. De săptămâni întregi, partenerul de coaliţie SPD a emis numeroase declaraţii de susţinere pentru această fostă ministră a Agriculturii sub Angela Merkel.

Unul dintre liderii regionali ai SPD, Dietmar Woidke (Brandenburg), şi-a exprimat în mod clar sprijinul faţă de ea, descriind-o pentru Politico drept „candidata perfectă”. „Cunoaşte politica germană pe de rost. Este abordabilă. Îi plac oamenii, ştie să asculte şi să se facă ascultată”, a spus el.

Modul în care a gestionat relaţia cu grupul parlamentar al AfD din parlamentul landului Bavaria este considerat atât ferm, cât şi politicos.

Într-o perioadă de intensă polarizare politică şi în contextul în care partidul anti-imigraţie şi pro-rus AfD a atins o popularitate record în ţară, cu aproximativ 28% din intenţiile de vot, ea ar putea deveni o forţă pentru calmarea tensiunilor.

Ilse Aigner s-a născut în Bavaria, din părinţi care conduceau o companie de electricitate. Tinereţea i-a fost marcată de un cancer: o tumoare de pe spate a trebuit să fie extirpată.

După studii tehnice, a lucrat ca tehnician electrician pentru un producător de elicoptere, înainte de a ocupa numeroase funcţii parlamentare şi ministeriale, atât la nivel local, cât şi federal.