Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Roman Cojuhari, demis de la conducerea APP după scandalul de la MoldATSA: Cine preia interimatul instituției

15 Iul. 2026, 15:38
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Iul. 2026, 15:38 // Actualitate //  Daniela Baranovschi

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a fost eliberat din funcție. Decizia a fost aprobată miercuri, 15 iulie, de Guvern. Până la numirea unui nou director, atribuțiile de conducere ale instituției vor fi exercitate de Ion Ciumac.

Demisia lui Cojuhari vine după scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a generat mai multe controverse privind salariile, angajările și modul de administrare a instituției.

La sfârșitul lunii iunie, Cojuhari anunța că pleacă din funcție și își asuma responsabilitatea pentru faptul că APP, instituție care monitorizează activitatea MoldATSA, trebuia să verifice mai riguros deciziile luate de conducerea întreprinderii.

„Deși politica de salarizare reprezintă responsabilitatea organului executiv al întreprinderii, amploarea și impactul acestor decizii demonstrează că a fost necesară o analiză riguroasă și o atenție sporită din partea APP. Lucruri pe care mi le asum”, declara atunci Roman Cojuhari.

El a mai spus că, pe durata mandatului său, a gestionat atribuțiile cu „responsabilitate” și cu respect față de proprietatea publică.

Roman Cojuhari a fost numit la conducerea Agenției Proprietății Publice în anul 2023.

Precizăm că scandalul de la MoldATSA a izbucnit după mai multe investigații jurnalistice care au vizat veniturile unor angajați, procedurile de angajare și modul de gestionare a întreprinderii. În atenția publică au ajuns fostul director al MoldATSA, Dumitru Vangheli, dar și fosta specialistă în comunicare Anastasia Taburceanu.

În cazul lui Dumitru Vangheli, presa a ridicat semne de întrebare privind informațiile din CV-ul prezentat la concursul pentru funcția de director și veniturile obținute. Ulterior, acesta a fost suspendat, iar apoi demis.

Anastasia Taburceanu a devenit subiect de discuții după apariția informațiilor despre veniturile sale de la MoldATSA. Potrivit investigațiilor jurnalistice, aceasta ar fi primit peste un milion de lei într-o perioadă mai mică de un an, inclusiv prin sporuri și adaosuri salariale. Ulterior, ea a demisionat și a anunțat că va restitui suplimentele primite.

Cazul a determinat mai multe verificări în întreprinderile de stat, iar Centrul Național Anticorupție a anunțat inițierea unei cauze penale privind circumstanțele angajării și remunerării Anastasiei Taburceanu la MoldATSA.

De asemenea, în contextul scandalului, deputatul PAS Radu Marian a demisionat din funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.