Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, spune că radarele pe care Armata Națională le-a procurat, nu au depistat drona căzută zilele trecute, la Copanca, raionul Căușeni.

”Această dronă nu a fost depistată de radare pentru că avea altitudine joasă și era pe un teren care nu permite vizibilitatea”, a spus ministrul miercuri, 15 iulie, înainte de ședința de Guvern.

Luni, 13 iulie, o dronă a fost găsită în satul Copanca, raionul Căușeni. Aceasta ar fi căzut la ora 1:03. În urma verificărilor, s-a constatat că aparatul de zbor fără pilot reprezintă o dronă de tip Gheran-2 de proveniență rusească, care, în rezultatul exploziei cauzate de impactul cu solul și inflamării combustibilului din rezervor, avea aripile și partea posterioară arse. Cu toate acestea, partea de luptă era conectată la sistem, ceea ce nu a declanșat explozia. Potrivit geniștilor, drona deținea o încărcătură explozivă de 40 kg, cu schije.

În urma incidentului, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la MAE, unde i-a fost înmânată o notă de protest.

Moldova are două radare moderne

Republica Moldova are în prezent două radare moderne capabile să detecteze drone. Primul radar performant (Ground Master 200) a fost achiziționat din Franța și a intrat în dotarea armatei la sfârșitul anului 2023. Acesta a costat 14 – 14,5 milioane de euro, suma a fost achitată integral din bugetul de stat al Republicii Moldova

Al doilea radar a fost livrat la începutul anului 2026, iar lucrările de calibrare, instalare și instruire a personalului s-au finalizat în luna iunie 2026. Acest al doilea echipament este mai puternic decât primul, oferă date tridimensionale (3D) și permite identificarea țintelor la o rază mult mai mare. Acest radar face parte dintr-un pachet de asistență oferit gratuit Republicii Moldova de către Uniunea Europeană. Achiziția a fost realizată prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF), valoarea totală a contractelor de echipamente din acea tranșă fiind de câteva zeci de milioane de euro.

#Anatolie Nosatii #drona #radar

După ce a trăit aproape un deceniu în Costa del Sol, Spania, căldura a devenit insuportabilă pentru Gabriele Pohl. Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, acesteia îi era greu să iasă afară în timpul zilei, iar penuriile de apă începuseră să-i afecteze businessul, care foloseşte cai în coachingul liderilor de business. Iarna trecută, aceasta şi soţul ei s-au mutat în Tomiño, un orăşel din Galicia, nordul Spaniei, în apropiere de graniţa cu Portugalia, scrie Ziarul Financiar.

„Mergi către nord-vest dacă vrei suficientă apă, temperaturi bune, câmpuri verzi, mâncare bună şi vin bun“, spune Pohl, în vârstă de 58 de ani.

Ea se numără printre europenii care se mută în nordul continentului în căutarea unor temperaturi mai scăzute şi unor câmpuri mai verzi, potrivit The Wall Street Journal.

Nu există date suficiente privind migraţia internă, însă cele mai recente din Spania, din 2024, arată că provinciile nordice erau în creştere, cu spaniolii migrând acolo din alte părţi ale ţării.

Preţurile proprietăţilor sugerează că tendinţa a continuat. Preţurile locuinţelor din provinciile de nord ale Spaniei precum Cantabria şi Asturias au urcat cu 17,2% şi 14,1% anual în august, mult mai rapid decât în oraşe importante ca Barcelona şi Madrid, cu creşteri de aproximativ 7%.

La fel se întâmplă şi în Franţa unde oraşe precum Caen, Le Havre şi Brest de pe coasta Atlanticului au înregistrat creşteri ale preţurilor proprietăţilor de aproximativ 9% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară din 2025.

În Bordeaux, care s-a confruntat cu incendii uriaşe de vegetaţie, preţurile au scăzut cu 2%.

Florence Chapelier, în vârstă de 53 de ani, s-a mutat în Normandia din sudul Franţei, mutând sediul afacerii de design arhitectural pe care ea o are cu soţul ei. Verile din Aix-en-Provence, unde locuia, deveniseră atât de fierbinţi, că pisicilor lor le era greu să respire. „Supravieţuiam pur şi simplu, nu trăiam“, spune Chapelier.

Nu este vorba doar despre căldură. Cercetătorii din Italia au găsit de asemenea că secetele persistente pot fi un factor care influenţează deciziile oamenilor de a se muta.

Primele de asigurare în creştere pot fi un alt motiv pentru alţii.

FJ Unger, un antreprenor de 65 de ani, s-a mutat în Galicia în 2022, atras în parte de verile relativ răcoroase. Plajele întinse, mâncarea de calitate şi preţurile mai mici la locuinţe au reprezentat un bonus.

Şi nu doar spanioli se mută în zonă. Aceasta a devenit populară şi în rândul nemţilor, elveţienilor şi olandezilor.