Mulți părinți aleg să mai aștepte atunci când observă că micuțul lor vorbește mai greu, punând dificultățile pe seama vârstei și sperând că acestea vor dispărea de la sine. Logopedul Academiei FasTracKids, Tatiana Volcov, spune însă că există anumite semne care ar trebui să îi determine pe părinți să ceară ajutorul unui specialist. Potrivit acesteia, fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, dar anumite etape ale limbajului nu trebuie trecute cu vederea.

„Fiecare copil își are ritmul său de dezvoltare. Însă sunt anumite semne la care părinții ar trebui să fie întotdeauna atenți pentru a înlătura eventuale tulburări de limbaj sau probleme de comunicare ale copilului”, a explicat Tatiana Volcov.

Specialista spune că primele semnale pot apărea încă din primele luni de viață. Dacă la trei luni copilul nu gângurește, acesta poate fi un motiv de îngrijorare. La 12 luni, copilul ar trebui să spună cuvinte simple precum „mama” sau „tata”, iar la 18 luni să aibă deja un vocabular de aproximativ 10 cuvinte.

„Dacă la doi ani copilul nu își cunoaște părțile corpului, nu înțelege comenzile simple sau nu poate spune propoziții precum «mama vino» sau «dă-mi apă», este un semnal de alarmă”, a menționat logopedul.

Un moment important este vârsta de 3-4 ani. Potrivit Tatianei Volcov, dacă vorbirea copilului nu este înțeleasă nici de familie, nici de cei din jur, este recomandată o consultație la logoped. Specialista atrage atenția și asupra bâlbâielii, pe care părinții nu ar trebui să o trateze ca pe o glumă.

„Nu trebuie să ne amuzăm de vorbirea copilului, pentru că el se dezvoltă prin imitație. Dacă vede că adultul îi imită vorbirea incorectă sau îl încurajează să vorbească astfel, copilul crede că așa este corect”, a spus Tatiana Volcov.

Aceasta recomandă părinților să folosească formele corecte ale cuvintelor și să evite diminutivele deformate.

„Nu spunem „apușoară”, „supiță”, „guriță”. Folosim cuvintele corect, pentru că copilul așa le va memora și așa le va utiliza”, a explicat logopedul.

Potrivit Tatianei Volcov, prima evaluare logopedică este recomandată în jurul vârstei de 3 ani și jumătate, chiar dacă părinții nu observă probleme evidente.Cea mai frecventă greșeală a părinților este, spune ea, amânarea.

„Așteptarea aceasta poate să ne joace feste. În copilărie, tulburările de vorbire se corectează foarte repede și calitativ. Cu cât mai mult așteptăm, cu atât perioada de recuperare va fi mai mare, iar corectarea va fi mai dificilă”, a precizat specialista.

Logopedul spune că dificultățile de vorbire pot influența și adaptarea copilului la școală, dar și încrederea în propria persoană.

„Un copil care merge la școală cu un vocabular slab dezvoltat va întâmpina dificultăți la citire, pentru că dacă nu înțelege cuvintele, nu va înțelege nici ceea ce citește”, a explicat Tatiana Volcov.

De asemenea, potrivit specialistei, o altă cauză care contribuie la întârzierea dezvoltării limbajului este timpul petrecut în fața ecranelor.

„Un copil când se află în fața ecranului nu interacționează. El doar ascultă și privește. Își formează un vocabular pasiv, dar pentru dezvoltarea vorbirii avem nevoie de comunicare”, a explicat Tatiana Volcov.

Pentru dezvoltarea limbajului, specialista recomandă părinților să pună accent pe jocuri și activități care dezvoltă motricitatea.

„Un corp sănătos, o musculatură puternică reprezintă baza unei vorbiri corecte. Copilul trebuie să alerge, să sară, să meargă pe bicicletă, să se joace cu mingea”, a menționat aceasta.

Totodată, logopedul recomandă dezvoltarea motricității fine prin activități simple precum decupatul, sortarea obiectelor sau răsfoirea cărților. Tatiana Volcov atrage atenția și asupra alimentației copiilor.

„Copilul trebuie să mestece alimente mai tari, să roadă un morcov, un măr. Mâncarea tare dezvoltă musculatura, iar o musculatură puternică contribuie la o vorbire clară și frumoasă”, a spus aceasta.

Logopedul îi îndeamnă pe părinți să nu se teamă de prima consultație, explicând că ședințele sunt realizate prin joc.

„Mulți copii cred că logopedul este medic și că face injecții. După ce facem cunoștință, logopedul devine prietenul copilului. Noi ne jucăm, învățăm și exersăm…Este foarte bine dacă verificăm și nu este o problemă. Dar atunci când pierdem timp prețios așteptând, pot exista cazuri în care recuperarea devine mai dificilă”, a subliniat Tatiana Volcov

#avertizare #copii #logoped #parinti #vorbire

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.