Este o practică obișnuită ca unele școli mici să rămână fără bani la mijlocul lunii iulie, susține ministrul Educației în exercițiu. Potrivit funcționarului, asemenea situații au loc din an în an.

Perciun susține că dificultățile financiare apar din cauza numărului mic de elevi. Drept urmare, statul alocă bani suplimentari, pentru ca instituțiile de învățământ să își poată onora obligațiile salariale.

„În fiecare an, la jumătate de an, avem o situație când unele școli au deficit. După cum știți foarte bine, avem școli foarte mici, care, în baza finanțării per elev, întâmpină dificultăți financiare la jumătate de an. Și este o practică obișnuită, prin care noi suplinim acele bugete, pentru ca să poată să-și onoreze toate obligațiile salariale. Este o procedură, mai mult sau mai puțin standard, pe care o parcurgem în fiecare lună iunie, iulie, a fiecărui an”, a explicat Perciun.

Ministerul Educației și Cercetării a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului, prin care autoritățile locale vor putea redistribui economiile existente între instituțiile de învățământ care se confruntă cu lipsă de bani pentru plata lefurilor.

În documentul elaborat se indică că inițiativa vine după ce mai multe autorități publice locale au informat Ministerul Educației că alocațiile aprobate pentru anul 2026 nu mai sunt suficiente pentru achitarea lefurilor și a contribuțiilor sociale, fiind necesari bani suplimentari.

#bani #Dan Perciun #rectificare buget #salarii #scoli

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.