Conflictul din Orientul Mijlociu a schimbat evoluția pieței europene a gazelor naturale, iar prețul de achiziție aproape s-a dublat față de prognozele de la începutul anului, a declarat într-o conferință de presă directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, care a justificat solicitarea depusă la ANRE cu privire la majorarea tarifelor la gaz cu peste 45%, la 20,93 lei metru cub, scrie Bani.md.

Potrivit acestuia, la începutul anului, prețul forward pentru achiziția gazelor naturale era estimat la aproximativ 30 de euro/MWh, însă situația s-a schimbat din luna martie, odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

„Începând cu luna martie, am văzut o ascensiune a prețului. Dacă atunci vorbeam de o medie de 30 de euro pe megawatt-oră pentru achiziția gazelor, astăzi prețul este de 56 de euro pe megawatt-oră. Avem o creștere de aproape 100%”, a declarat Buzatu.

Șeful Energocom a explicat că, deși gazele naturale lichefiate provenite din Orientul Mijlociu reprezentau doar aproximativ 9–11% din piața europeană, conflictul a afectat întreaga piață mondială.

Potrivit acestuia, unul dintre factorii principali ai scumpirilor a fost explozia costurilor de transport maritim. Dacă anterior închirierea unui cargou costa între 70.000 și 100.000 de euro pe zi, în prezent tarifele au ajuns la aproximativ 170.000 de euro pe zi, ceea ce a alimentat creșterea prețurilor gazelor în Europa.

Buzatu a prezentat și o comparație între prognozele de la începutul anului și nivelurile actuale ale pieței. Astfel, pentru luna aprilie 2026 era estimat un preț de 29,44 euro/MWh, în timp ce în prezent acesta se ridică la aproximativ 47 euro/MWh.

Directorul Energocom a avertizat că societatea a acumulat deja devieri tarifare negative de 106 milioane de lei, iar dacă prețurile finale nu vor fi ajustate pentru a reflecta realitatea pieței, aceste pierderi vor continua să crească.

„Dacă prețurile nu vor fi corectate conform realității, Energocom va continua să acumuleze aceste devieri, care vor trebui recuperate ulterior, într-un alt exercițiu tarifar. Totuși, această chestiune ține de competența regulatorului”, a precizat Eugeniu Buzatu.

Energocom a solicitat anterior Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică aprobarea unui tarif reglementat de 20,93 lei pentru un metru cub de gaze naturale, argumentând că evoluțiile de pe piața internațională au făcut imposibilă menținerea actualului nivel al prețului.

Ieri, 15 iulie, Energocom a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea tarifelor la gaz cu 6,52 de lei, la 20,93 lei metru cub.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Energocom #gaz #scumpire

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.