Parlamentul va dezbate marți, 21 iulie, viitoarea garnitură guvernamentală și programul acesteia. Numirea unui nou premier readuce în prim-plan tema reformei administrației publice locale, un proces considerat esențial pentru modernizarea statului, dar care continuă să genereze dezbateri și controverse. Guvernul susține că schimbările nu mai pot fi amânate, în timp ce reprezentanții CALM atrag atenția asupra riscurilor unei reforme grăbite și cer garanții că autonomia locală va fi respectată.

În centrul discuțiilor se află amalgamarea voluntară a localităților, eficientizarea administrației, finanțarea primăriilor și viitorul structurilor raionale. Autoritățile promit servicii publice mai bune și comunități mai puternice, însă criticii întreabă dacă reforma va aduce beneficii reale pentru cetățeni sau doar o reorganizare administrativă pe hârtie.

În acest context, noul Executiv trebuie să găsească echilibrul între necesitatea schimbării și păstrarea încrederii comunităților locale. Miza reformei este una majoră: nu doar redesenarea administrației, ci modul în care statul va funcționa și va răspunde nevoilor cetățenilor în următorii ani.

Reforma administrației publice locale nu mai poate fi amânată, afirmă premierul desemnat, Vasile Tofan. Potrivit lui, mai multe localități au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară, iar primarii au nevoie, înainte de toate, de resurse pentru dezvoltare. „Nu ne permitem să pierdem timp pentru amânări sau blocaje”, a declarat premierul desemnat, subliniind că reforma trebuie adaptată realităților din teritoriu.

Cancelaria de Stat respinge criticile CALM și insistă că termenul de 31 iulie nu limitează amalgamarea voluntară a localităților. Autoritățile susțin că data este necesară pentru finalizarea actualei etape a procesului și pentru pregătirea modificărilor legislative, astfel încât reforma să nu interfereze cu alegerile locale din 2027. Potrivit instituției, primăriile care vor să beneficieze de facilitățile prevăzute în această etapă trebuie să-și încheie procedurile până la 31 iulie, iar în prezent peste 770 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare voluntară.

Care ar trebui să fie primele trei decizii ale noului premier pentru a convinge cetățenii că lucrurile se pot schimbă cu adevărat? Există riscul ca fiecare nou Executiv să ajusteze reforma administrației publice locale după propria agendă?

Guvernul spune că procesul este voluntar, criticii spun că există presiuni indirecte. Unde se termină stimularea și unde începe constrângerea? Există garanții că această reformă nu este grăbită pentru a fi încheiată înainte de alegeri și că interesul cetățeanului este pus înaintea calculelor politice? Sunt pregătite autoritățile locale pentru o reformă de asemenea amploare sau există riscul unor blocaje administrative? Cum trebuie să arate o primărie puternică?

Cum ar trebui împărțite competențele între Guvern, raioane și primării pentru ca administrația să fie mai eficientă? Care sunt cele mai mari riscuri dacă această reformă este făcută în grabă și fără un consens larg în societate? Cum putem evalua succesul amalgamării: prin reducerea numărului de administrații sau prin faptul că cetățeanul va primi servicii mai bune și mai rapide?
Ce exemple concrete de îmbunătățire a vieții oamenilor se pot aștepta după implementarea reformei?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 17 iulie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova, vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și copreședinte al Partidului LOC și Adrian Ermurachi, codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.