Un cetățean moldovean în vârstă de 37 de ani a fost reținut la München după ce a ridicat o dronă în apropierea unei companii germane de armament. Procurorii îl suspectează că a realizat imagini și înregistrări video cu informații sensibile pentru securitatea națională, scrie adevărul.ro.

Un cetățean moldovean a fost arestat miercuri, 15 iulie, la München, după ce a ridicat o dronă în apropierea sediului unei companii germane de armament. El este anchetat pentru suspiciuni de spionaj, după ce procurorii germani au stabilit că imaginile și înregistrările realizate cu drona ar putea viza informații sensibile pentru securitatea națională. Anchetatorii suspectează că materialele urmau să ajungă la o entitate străină sau la o organizație interzisă, potrivit Parchetului din München.

Bărbatul, în vârstă de 37 de ani, ar fi lansat drona miercuri, în jurul orei 18.00, în zona obiectivului militar şi, susţin anchetatorii, ar fi realizat mai multe fotografii și înregistrări video.

„Există suspiciunea că el ar fi realizat cu ajutorul acestei drone fotografii şi înregistrări video sensibile din punctul de vedere al securităţii naţionale, pentru a le transmite unei entităţi străine sau unei organizaţii interzise”, a transmis Parchetul din München, citat de t-online.

Poliția l-a reținut pe suspect în aceeași seară, în apropierea companiei de armament, după ce mai multe persoane au alertat autoritățile cu privire la prezența dronei. Ulterior, un judecător a dispus arestarea preventivă a acestuia.

Autoritățile germane nu au precizat numele companiei vizate. În zona Münchenului se află, însă, mai multe firme importante din industria de apărare, printre care producătorul franco-german de tancuri KNDS, o unitate a Airbus Defence and Space și compania Hensoldt, specializată în sisteme electronice militare. Orașul găzduiește și numeroase companii mai mici și startup-uri din sectorul apărării.

Incidentul de la München are loc într-un moment în care autoritățile germane sunt tot mai preocupate de folosirea dronelor în apropierea unor obiective considerate importante pentru securitatea națională.

În ultimele luni, Germania a raportat mai multe situații în care drone neautorizate au fost observate deasupra sau în apropierea unor zone sensibile, precum aeroporturi, baze militare și infrastructuri energetice.

Aceste incidente au determinat Berlinul să ia măsuri suplimentare pentru protejarea acestor obiective. Printre măsurile adoptate se numără extinderea atribuțiilor poliției federale și ale armatei germane (Bundeswehr), care pot interveni împotriva dronelor considerate un pericol.

Ancheta de la München se desfășoară în contextul în care Germania, unul dintre principalii susţinători, financiar și militar, ai Kievului, acuză Moscova că desfășoară operațiuni de spionaj, sabotaj și influențare în mai multe state europene, în timp ce Rusia neagă orice implicare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arestat #Germania #moldovean #Munchen #spionaj

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.