Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va cheltui aproape 2 milioane de lei pentru sesiuni de parenting. Instituția a anunțat licitație pentru contractarea serviciilor.

Achiziția de 1,89 milioane de lei este formată din patru loturi. Este vorba despre instruiri pentru părinți și îngrijitori non-parentali a minorilor, sesiunile fiind împărțite pe grupuri de vârstă ale copiilor – 3 – 6, 8 – 12 și 12 – 18 ani. De asemenea, prestatorul de servicii urmează să elaboreze spoturi informative.

Potrivit caietului de sarcini, programul va dura 5 luni, fiind desfășurată câte o sesiune de 90 de minute, la fiecare 2 – 3 săptămâni. Instruirile vor cuprinde 70% practică și 30% teorie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În total, programul urmează să cuprindă 250 de beneficiari, iar fiecare grup va fi cuprins între 15 și 20 de persoane. Instruirile pentru fiecare grup de vârstă vor costa câte 333.333 de lei. Mai scumpă va fi elaborarea tutorialelor video, care va costa aproximativ 890.000 de lei.

Organizatorii vor elabora 22 de tutoriale video informative, cu durata de aproximativ 15 minute fiecare. Patru dintre ele vor cuprinde subiecte privind incluziunea, prevenirea bullyingului, prevenirea cyberbullyingului și violenței. Scenariile vor fi aprobate în prealabil de către Ministerul Educației, iar prestatorii de servicii vor contracta experți pe care să îi filmeze și va asigura partea logistică.

Recent, Guvernul a elaborat un proiect pentru ajustarea bugetului, după ce mai multe școli au rămas fără bani. Ministerul Educației a relatat că procedura este una standard și se desfășoară anuală, la mijlocul verii, deoarece școlile mici, unde învață puțini elevi, se confruntă cu dificultăți financiare.

STOP CADRU Dan Perciun: Este o practică obișnuită ca unele școli să rămână fără bani la mijlocul lunii iulie

#ministerul educatiei #parenting #servicii #sesiuni de instruire #spoturi

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.