Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, va merge marți, 21 iulie, în Parlament pentru a prezenta programul de activitate al Guvernului și echipa de miniștri, urmând să ceară votul de încredere al deputaților. Programul noului Executiv se numește „Economie europeană, stat eficient” și are la bază cinci priorități: relansarea economiei, accelerarea aderării la Uniunea Europeană, reformarea statului, consolidarea securității și creșterea calității vieții oamenilor.

„Pornim cu o ambiție clară: să readucem energia, inițiativa și optimismul în dezvoltarea țării. Să repornim economia, să susținem antreprenorii și să creăm locuri de muncă mai bine plătite”, a declarat Vasile Tofan.

Candidatul la funcția de premier susține că noul Guvern își propune construirea unui stat mai mic și mai eficient, fără suprapuneri și risipă, dar mai puternic în domenii precum serviciile publice, securitatea, educația, sănătatea și protecția persoanelor vulnerabile.

„Un stat care își respectă oamenii prin echitate, transparență și folosirea responsabilă a banului public – și care transformă fiecare leu economisit în servicii mai bune, investiții și oportunități pentru oameni”, a spus Tofan.

Prima prioritate a Guvernului este relansarea creșterii economice prin susținerea antreprenoriatului, atragerea investițiilor și dezvoltarea exporturilor. Executivul promite o fiscalitate mai simplă, acces mai ușor la capital pentru companii și reguli mai clare pentru mediul de afaceri.

A doua prioritate este accelerarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Programul prevede pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028 și implementarea reformelor necesare pentru ca instituțiile statului să funcționeze după standarde europene.

A treia direcție este crearea unui stat eficient, digital și responsabil. Documentul prevede servicii publice mai accesibile, primării mai puternice, administrarea transparentă a proprietății publice, reducerea structurilor care se suprapun și evaluarea instituțiilor în funcție de rezultate.

A patra prioritate vizează securitatea, justiția și menținerea păcii. Guvernul propune consolidarea instituțiilor de securitate, o justiție independentă, protejarea proceselor electorale, combaterea ingerințelor externe, protejarea hotarelor și cooperarea mai strânsă cu partenerii europeni.

A cincea prioritate este creșterea calității vieții și a coeziunii sociale. Executivul promite mai multe locuri de muncă decente, sprijin pentru familii, investiții în educație și dezvoltarea competențelor, precum și un sistem de protecție socială mai echitabil și sustenabil.

Programul de guvernare menționează că Republica Moldova pornește de la o serie de provocări majore: creștere economică lentă, deficit de forță de muncă, îmbătrânirea populației, nivel ridicat al vulnerabilității sociale, infrastructură insuficient dezvoltată și riscuri de securitate generate de războiul din regiune.

Guvernul propune valorificarea celor 1,9 miliarde de euro disponibile prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, prin proiecte bine pregătite și o capacitate mai mare de absorbție a fondurilor.

În domeniul economic, autoritățile promit reducerea birocrației pentru antreprenori, sprijin pentru investiții, dezvoltarea infrastructurii, modernizarea agriculturii și creșterea ponderii produselor procesate în exporturile Republicii Moldova.

În administrația publică, programul prevede un audit al instituțiilor centrale, eliminarea atribuțiilor duplicate, digitalizarea serviciilor și o gestionare mai transparentă a banilor publici.

Echipa propusă de Vasile Tofan păstrează cea mai mare parte a miniștrilor din Guvernul precedent, însă include patru nume noi în funcții-cheie.

Victoria Belous este propusă la Ministerul Finanțelor, Alexandru Gasnaș la Ministerul Sănătății, Radu Musteață la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar Dan Suruceanu la Ministerul Culturii.

În funcții rămân Mihai Popșoi – ministru al Afacerilor Externe, Daniella Misail-Nichitin – ministru al Afacerilor Interne, Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării, Vladislav Cojuhari – ministru al Justiției, Vladimir Bolea – ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Dorin Junghietu – ministru al Energiei, Dumitru Alaiba – ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dan Perciun – ministru al Educației și Cercetării, Natalia Plugaru – ministru al Muncii și Protecției Sociale și Gheorghe Hajder – ministru al Mediului.

Cristina Gherasimov rămâne viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, Valeriu Chiveri – vicepremier pentru Reintegrare, iar Alexei Buzu va continua activitatea în funcția de secretar general al Guvernului.

Cabinetul condus de Vasile Tofan are nevoie de votul majorității deputaților pentru a fi învestit.

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.