Guvernul desemnat condus de Vasile Tofan propune consolidarea capacităților de apărare, cu accent pe investiții în sisteme de apărare aeriană, drone, comunicații militare și securitate cibernetică. Capitolul dedicat securității din programul de guvernare „Economie europeană, stat eficient” plasează modernizarea armatei printre principalele priorități ale Executivului pentru perioada 2026–2029.

Programul prevede investiții multianuale în apărare, fără a indica însă sumele care vor fi alocate sau calendarul exact al achizițiilor. Documentul vorbește despre dezvoltarea unor „capabilități credibile”, prin dotarea Armatei Naționale cu sisteme de apărare aeriană, mijloace moderne de mobilitate, comunicații, supraveghere, sisteme fără pilot și protecție cibernetică.

Pe lângă investițiile în armament și tehnică militară, programul prevede:

modernizarea sistemului de mobilizare și a protecției civile;
actualizarea rezervelor de apărare;
exerciții periodice pentru instituții, întreprinderi și populație;
dezvoltarea unui sistem național modern de avertizare pentru situații de urgență;
consolidarea capacităților de intervenție în cazul incendiilor, inundațiilor și altor dezastre.

În domeniul securității frontierelor, Guvernul își propune extinderea supravegherii tehnologice a graniței de stat. Potrivit documentului, acoperirea frontierei cu tehnologii moderne ar urma să crească de la aproximativ 25% în prezent la 60% până în anul 2029. Măsurile includ supraveghere aeriană și digitală, control biometric și dezvoltarea celei de-a doua linii de verificare la frontieră, în concordanță cu standardele Schengen.

Programul acordă un capitol distinct combaterii amenințărilor hibride. Executivul propune întărirea capacităților de prevenire și combatere a criminalității organizate, inclusiv prin investigații financiare, recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni și consolidarea structurilor specializate în combaterea traficului de droguri, persoane, arme, spălării banilor și criminalității cibernetice.

Totodată, documentul prevede măsuri pentru protejarea proceselor electorale și a spațiului informațional, prin combaterea finanțării ilegale, a interferențelor externe și prin introducerea unor standarde comune de securitate cibernetică pentru instituțiile publice și infrastructurile critice.

Un alt obiectiv îl constituie consolidarea securității energetice, prin finalizarea liniei electrice Vulcănești–Chișinău, dezvoltarea unor noi interconexiuni cu România, investiții în capacități de stocare și echilibrare a sistemului energetic și integrarea deplină în piața energetică europeană.

În plan extern, Guvernul își propune aprofundarea cooperării în domeniul securității cu Uniunea Europeană, România, Statele Unite și NATO, precum și atragerea de sprijin financiar și tehnic pentru modernizarea sectorului apărării și creșterea rezilienței Republicii Moldova.

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, va merge marți, 21 iulie, în Parlament pentru a prezenta programul de activitate al Guvernului și echipa de miniștri, urmând să ceară votul de încredere al deputaților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Economie europeană, stat eficient”: Programul cu care Vasile Tofan va merge în Parlament. Ce prevede

#aparare #guvernul tofan #securitate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.