Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ziare publicate în Basarabia din 1874, disponibile în format digital. Peste 450.000 de pagini pot fi consultate gratuit

21 Iul. 2026, 13:28
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
21 Iul. 2026, 13:28 // Actualitate //  Realitatea.md

Ziare publicate în Basarabia începând cu anul 1874 pot fi consultate în format digital, după ce au fost incluse în baza de date ARCANUM. Agenția Națională a Arhivelor anunță că este vorba despre peste 450.000 de pagini care acoperă perioada țaristă, interbelică, sovietică și post-sovietică.

Potrivit Agenției Naționale a Arhivelor, noile colecții reunesc publicații editate în Basarabia și Republica Moldova între anii 1874 și 2010, în limbile română și rusă.

Printre cele mai importante colecții disponibile se numără „Бессарабскiя Губернскiя Ведомости”, monitorul oficial al Guberniei Basarabia, publicat între anii 1874 și 1917, colecția integrală a ziarului „Cuvânt Moldovenesc” (1914–1944), unul dintre cele mai importante ziare ale mișcării naționale, precum și „Literatura și Arta”, inclusiv edițiile din perioada renașterii naționale și desprinderii de imperiul sovietic.

Pentru perioada de după 1990 sunt disponibile și colecțiile complete ale ziarelor „Moldova Suverană” (1990–2010) și „Независимая Молдова” (1994–2010).

Agenția Națională a Arhivelor precizează că toate aceste publicații, alături de întreaga colecție ARCANUM, care cuprinde aproximativ 25 de milioane de pagini în limba română, pot fi consultate gratuit din sala de studiu a instituției, situată pe strada Gheorghe Asachi 67B din Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
01 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Ana Panaguța

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!