Anita Papisto, o cântăreață iraniană, a fost condamnată la 74 de lovituri de bici de un tribunal iranian, sub acuzația de „ofensă adusă decenței publice”. Cazul pornește de la înregistrări muzicale pe care artista le-a publicat pe pagina sa de Instagram.

Potrivit relatărilor, cântăreței i-a fost confiscat pașaportul, iar linia telefonică i-a fost întreruptă. Deoarece sentința nu a fost făcută publică integral, nu se știe dacă decizia este definitivă sau poate fi contestată, scrie hanahr.org.

Legea iraniană nu interzice explicit cântatul femeilor. Acuzația se bazează pe un articol din Codul Penal care sancționează, în termeni vagi, orice faptă considerată de instanță drept „ofensă adusă decenței publice” — chiar dacă nu are o pedeapsă clar definită. Practic, judecătorii ar fi trebuit să demonstreze concret în ce a constat fapta și cum ar fi afectat decența publică, nu doar să invoce faptul că artista este femeie sau că a postat pe rețelele sociale.

Chiar și potrivit interpretării religioase invocate de autoritățile iraniene, vocea unei femei nu este considerată interzisă în sine — restricțiile vizează doar cazuri specifice, precum asocierea cu vicii sau imoralitate. Transformarea acestor excepții într-o interdicție generală, fără o lege clară, ridică probleme serioase de legalitate.

Cazul încalcă mai multe drepturi garantate internațional: libertatea de exprimare artistică, dreptul la viață culturală, dar și principiul nediscriminării — femeile fiind pedepsite pentru o activitate pe care bărbații o pot desfășura liber. Pedeapsa cu biciuirea contravine, de asemenea, interdicției internaționale privind tratamentele crude și degradante.

Iranul și Afganistanul, aflat sub controlul talibanilor, rămân printre puținele state în care vocea unei femei care cântă poate atrage sancțiuni penale. Talibanii au introdus această interdicție direct în lege, în timp ce în Iran același rezultat este obținut prin concepte vagi, precum „decența publică”.

Organizațiile de drepturi ale omului cer suspendarea pedepsei până la soluționarea completă a cazului, precum și clarificarea temeiului legal al confiscării pașaportului și întreruperii telefonului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Instagram #Iran #lovituri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.