Canicula care a afectat Europa în luna iunie a redus semnificativ producția de cereale și a provocat pierderi estimate la aproximativ două miliarde de euro pentru fermieri, potrivit unei analize bazate pe cele mai recente prognoze privind recoltele.

Specialiștii avertizează că diminuarea producției ar putea pune presiune asupra prețurilor alimentelor și ar putea crește dependența Europei de importuri, relatează The Guardian potrivit Mediafax.

Europa se pregătește pentru cea mai slabă recoltă de cereale din 2018 încoace, după ce temperaturile extreme și seceta din prima parte a verii au afectat culturile în mai multe state.

Potrivit unei analize realizate de think tank-ul Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU), pe baza estimărilor publicate de organizația europeană Coceral, producția totală de cereale din Uniunea Europeană și Regatul Unit va fi cu aproximativ nouă milioane de tone mai mică decât se estima înaintea valului de căldură din iunie.

Organizația Coceral atribuie declinul recoltelor temperaturilor foarte ridicate înregistrate în iunie, cea mai călduroasă lună iunie consemnată vreodată în Europa Occidentală.

Porumbul a fost afectat în perioada de polenizare, una dintre cele mai importante etape pentru formarea producției, în timp ce grâul a traversat faza de umplere a bobului într-un context de deficit sever de apă, ceea ce a redus randamentele.

Pe baza prețurilor actuale ale cerealelor, ECIU estimează că valoarea producției pierdute se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Evaluarea nu include însă alte efecte ale caniculei, precum pierderile din sectorul legumelor, fructelor sau zootehniei.

Cele mai importante pierderi sunt estimate în Franța, unde producția de porumb ar urma să fie mai mică cu aproximativ 3,4 milioane de tone, iar valoarea cerealelor pierdute este evaluată la aproape 900 de milioane de euro.

Ungaria și Spania completează lista statelor cele mai afectate, cu reduceri estimate ale producției de aproximativ 2,4 milioane, respectiv 1,4 milioane de tone.

Fermierii din mai multe regiuni europene spun că adaptarea exploatațiilor agricole la schimbările climatice nu a fost suficientă în fața temperaturilor extreme din această vară. În unele zone din Franța, agricultorii estimează că producția unor culturi, inclusiv soia, ar putea scădea cu până la 70%.

Și în Regatul Unit, agricultorii raportează efectele unei primăveri secetoase și ale valului de căldură din iunie, în special în estul și sud-estul Angliei. În unele cazuri, recoltarea culturilor a început mai devreme decât de obicei din cauza uscării accelerate a plantelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultura #Cereale #Cniculă #Europa #iunie #pierderi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.