Un tânăr de 27 de ani, angajat al unei companii de pază, a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru două episoade de tratament inuman și degradant comise în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Totodată, instanța l-a privat de dreptul de a ocupa funcții sau să desfășoare activități în domeniul pazei private timp de patru ani.

Potrivit Procuraturii Generale (PG), inculpatul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, a recurs nejustificat la aplicarea forței fizice asupra a două persoane, depășind limitele competențelor conferite de funcția deținută. Primul episod a avut loc în luna iunie 2022, pe timp de noapte, într-un bar de tip karaoke din sectorul Botanica al municipiului Chișinău, aflat sub pază. După declanșarea butonului de alarmă, inculpatul s-a deplasat la fața locului împreună cu un coleg de serviciu.

Intervenția a fost solicitată de angajații localului, în urma unui conflict izbucnit între un bărbat și personalul acestuia. După sosire, agenții i-au cerut bărbatului să părăsească localul, însă ulterior, în apropierea acestuia, între cei implicați a izbucnit un conflict verbal. În acest context, inculpatul l-a lovit pe bărbat cu piciorul în zona membrului inferior stâng, după care l-a imobilizat, lovindu-l în zona bărbiei și prinzându-l de gât cu brațul.

„După ce bărbatul a apelat Serviciul 112 și a solicitat intervenția poliției, agentul a continuat să-i aplice lovituri în zona picioarelor, determinându-l să cadă la pământ. De asemenea, i-a răsucit forțat mâna și i-a cerut colegului să îl imobilizeze cu o bandă din plastic utilizată pe post de cătușe. Deși bărbatul a solicitat să fie eliberat, invocând dureri puternice și faptul că mâinile îi deveniseră vinete, imobilizarea a continuat. Acesta a fost menținut la pământ, în timp ce agentul îl apăsa cu piciorul pe spate. Totodată, victimei i-au fost adresate și expresii jignitoare”, transmite PG.

Cel de-al doilea episod a avut loc în luna septembrie 2022, în timpul nopții, în apropierea unui magazin alimentar cu program non-stop din sectorul Botanica al Capitalei.

„Intervenția agenților de pază a fost solicitată în urma unui conflict dintre un cumpărător și angajata magazinului, după ce acestuia i-ar fi fost refuzată vânzarea băuturilor alcoolice la acea oră târzie, iar ulterior ar fi manifestat un comportament agresiv. Potrivit materialelor cauzei, conflictul a continuat în exteriorul magazinului, unde inculpatul l-ar fi imobilizat pe bărbat, răsucindu-i mâinile la spate și provocându-i dureri fizice. În timp ce victima se afla la pământ, aceasta a fost lovită cu piciorul în spate, iar după ce s-a ridicat, a fost lovit cu pumnul în față.

Ulterior, bărbatul a fost dus la aproximativ 20 de metri de magazin, unde i-a aplicat o nouă lovitură cu piciorul în spate. După incident, victima a apelat Serviciul 112 și a solicitat intervenția poliției”, se arată în comunicatul emis de instituție.

În urma acestor acțiuni, persoanele vătămate au suferit leziuni corporale, constatate prin expertize judiciare, sub formă de echimoze și zgârieturi la nivelul feței, mâinilor și picioarelor. Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția pentru faptele imputate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, bărbatul nu s-a prezentat în fața instanței de judecată și ulterior a fost anunțat în căutare, iar cauza penală a fost examinată în lipsa sa, în condițiile prevăzute de lege. Sentința este cu drept de apel.

#Chisinau #paznic condamnat #persoane agresate

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.