Papa Leon al XIV-lea a aprobat numirea unui nou episcop în China, într-un semn al continuării dialogului fragil dintre Vatican și Beijing privind numirea liderilor Bisericii Catolice. Joseph Chang Yanfeng a fost hirotonit miercuri episcop de Chifeng, în regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei, subliniind angajamentul diplomatic dificil dintre Beijing și Vatican pe tema sensibilă a numirilor catolice, scrie Antena 3 CNN.

Potrivit Vatican News, Papa Leon al XIV-lea a aprobat numirea lui Chang pe 15 iunie, în conformitate cu termenii unui acord provizoriu din 2018 între Sfântul Scaun și Beijing.

Hirotonirea duce la ocuparea unui post vacant în dieceza catolică de Chifeng, care a durat aproape două decenii, în urma morții lui Andreas Zhu Wenyu în 2006, potrivit AsiaNews, o agenție de știri misionare catolice cu sediul în Italia.

Zhu fusese hirotonit episcop fără mandat papal în 1990, „dar mai târziu, la fel ca alți episcopi chinezi, a solicitat și i s-a acordat reintrarea în comuniune cu Roma”, se arată în raport.

Chang a ocupat funcția de administrator diecezan al diecezei Chifeng din 2021. Hirotonirea preotului în vârstă de 42 de ani a fost prezidată de episcopul Paul Meng Qinglu de Hohhot, vicepreședinte al Asociației Patriotice Catolice Chineze, potrivit site-ului oficial al asociației.

Aproximativ 400 de persoane au participat la hirotonire, inclusiv preoți, călugărițe și reprezentanți laici din toată Mongolia Interioară.

Născut în Chengde, provincia Hebei, în 1984, Chang s-a format la Seminarul Major Shenyang, a studiat teologia biblică în Coreea de Sud și a fost hirotonit preot în 2010.

Și-a petrecut întreaga preoție slujind diecezei Chifeng în diverse roluri pastorale și de conducere.

Cu puțin timp înainte de anunțarea numirii sale, Chang s-a angajat public să alinieze dieceza la Legea Chinei privind promovarea unității și progresului etnic, o politică criticată de grupurile pentru drepturile omului pentru erodarea limbilor și culturilor minoritare, a relatat AsiaNews.

Alegerea episcopului a rămas punctul central de dispută în relațiile Beijingului cu Vaticanul, care rămâne singurul stat european care recunoaște Taiwanul, complicând și mai mult relațiile cu Beijingul.

Beijingul vede Taiwanul ca parte a Chinei, care poate fi reunificată prin forță, dacă este necesar.

Majoritatea țărilor, inclusiv Statele Unite, nu recunosc Taiwanul ca stat independent, dar Washingtonul se opune oricărei încercări de a lua insula autoguvernată prin forță și se angajează să furnizeze arme.

Sfântul Scaun încearcă să păstreze autoritatea papală, în timp ce Beijingul insistă asupra unei supravegheri stricte din partea statului asupra religiei și a loialității politice din partea comunităților religioase.

Acordul provizoriu, reînnoit ultima dată în 2024 pentru a fi valabil până în 2028, are scopul de a reduce decenii de diviziune dintre Asociația Patriotică Catolică Chineză, sancționată de stat, și comunitățile clandestine loiale Romei.

#china #episcop #Papa Leon #Vatican

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google