Procesul de amalgamare voluntară a administrațiilor publice locale continuă să avanseze în Republica Moldova. Până în prezent, 175 de primării au adoptat deciziile finale privind unirea administrativă, iar 81 de primării, reunite în 24 de grupuri, au beneficiat de primul stimulent financiar, anunță Guvern.

Potrivit autorităților, cele 24 de grupuri au primit, în total, 10 milioane de lei, bani destinați pregătirii procesului de amalgamare. Pentru acest mecanism, în bugetul de stat pentru anul 2026 sunt prevăzute aproximativ 170 de milioane de lei.

Primul stimulent financiar poate fi utilizat pentru achiziționarea serviciilor de consultanță necesare noilor administrații locale. Fondurile acoperă elaborarea documentelor necesare amalgamării, organizarea consultărilor publice, pregătirea proiectelor de investiții și a documentației tehnice, precum și elaborarea planurilor de reorganizare și integrare instituțională după unirea primăriilor.

În paralel, Guvernul pregătește lansarea stimulentului II, destinat investițiilor în comunitățile amalgamate. Acesta va prevedea un sprijin de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor, bani care vor fi investiți în modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice.

Resursele pentru cel de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul de stat pentru anul 2027 și vor fi distribuite în funcție de angajamentele asumate și de calendarul implementării reformei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amalgamare #APL #buget

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.