„100 milioane de euro de la europeni pentru propagandă galbenă și ONG-uri subordonate”. „Cei de la guvernare anunță încă 100 de milioane de euro din fonduri europene pentru comunicare, mass-media și societatea civilă” și alte afirmații cu același sens au fost lansate după o discuție în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru integrare europeană din 22 iulie. În timpul unei prezentări, Marcel Spătari a întrebat cum se explică faptul că în Planul de Creștere avem indicat 1,9 miliarde euro, însă în slide, dacă adăugăm suma de credite preferențiale de 1,5 miliarde de euro plus cele 520 milioane de euro granturi – avem de fapt puțin peste 2 miliarde.

Doamna raportor, nefiind sigură, a răspuns că diferența de 100 milioane de euro va merge pentru comunicare și societatea civilă, ceea ce nu este adevărat, notează într-un editorial expertul Stas Madan. Conform lui, a doua zi, pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu o precizare la acest subiect în care a explicat diferența.

Dacă comunicarea Guvernului pe acest subiect s-a limitat în mare parte la o postare a Cancelariei de Stat, secvența video din cadrul ședinței din 22 iulie a fost răspândită la greu de diferiți politicieni și formatori de opinie, care spun societății că din Planul de Creștere urmează să fie alocați 100 milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă.

Acum haideți să vedem adevărul. Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde de euro este structurat după cum urmează:

1,5 miliarde de euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.
520 milioane de euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene, distribuită după cum urmează:
250 milioane de euro – asistență tehnică destinată consolidării capacităților instituționale ale autorităților responsabile de implementarea reformelor aferente agendei de reforme si angajamentelor de aderare la Uniunea Europeană, gestionată de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova;
135 de milioane de euro – componentă de grant investițional alocată proiectelor de investiții finanțate prin platforma NIP (Neighbourhood Investment Platform), gestionată de unitățile de implementare a proiectelor;

Până aici avem 1,9 miliarde Euro și anume acești bani intră efectiv în Republica Moldova.

Însă pe lângă acești bani, Planul de Creștere mai prevede 135 milioane euro – garanții – fonduri care nu sunt transferate în conturile Republicii Moldova, fiind gestionate direct de Comisia Europeană și alocate instituțiilor financiare ca instrument de diminuare a riscurilor aferente investițiilor în sectorul privat.

Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste garanții sunt bani care nu vor intra în Republica Moldova, însă vor fi utilizați ca să atragă alte investiții în Republica Moldova prin reducerea riscurilor. Ca să înțelegem cum asta lucrează: cam fix așa cum un IMM căruia nu-i ajunge suficient gaj pentru a lua un credit poate merge la ODA și să obțină o garanție care să acopere diferența de gaj lipsă și astfel să beneficieze de acel credit.

Nu era o problemă nici dacă 100 milioane Euro venea către societatea civilă. Avem destule organizații pe diferite domenii, care puteau asigura alocarea eficientă a acestor resurse. Dar aceasta nu este adevărat și e bine să nu lăsăm tot felul de oportuniști să crească prin minciună.

Iar Guvernul trebuie să fie mult mai activ și mai rapid în a corecta greșelile sau răspunsurile nesigure. Mai ales pe așa subiect important cum este Planul de Creștere.

#plan de creștere #Stat Madan #UE

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a sosit vineri seara în prima sa vizită oficială la Belgrad, a declarat sâmbătă, 8 august, la o conferinţă de presă comună cu preşedintele sârb Aleksandar Vučić că îi înţelege scepticismul cu privire la aderarea la UE, dar că Ucraina se află în război şi are o viziune asupra viitorului ţării, scrie News.ro.

„Am discutat, de asemenea, despre relaţiile cu Uniunea Europeană. Ne-am bucura dacă procesul de aderare a Serbiei la UE s-ar accelera. Este important ca fiecare naţiune din Europa să primească un semnal clar că Europa are nevoie de ea şi că nimeni nu poate fi lăsat în urmă” a scris Zelenski pe rețele de socializare.

Preşedintele Vučić declarase în iulie că este sceptic că Uniunea Europeană va face curând o extindere importantă şi că ţările candidate, inclusiv Serbia, vor intra prea curând în Uniune.

Serbia este ţară candidată din anul 2012, iar negocierile de aderare au început în anul 2014.

„Nu este vorba doar de realism şi entuziasm în alegerea direcţiei către UE. Îl înţeleg pe Aleksandar (Vučić) când îşi exprimă scepticismul, pe care mi l-a împărtăşit ieri în detaliu. Ucraina nu are timp pentru scepticism, suntem în război, suntem conştienţi şi înţelegem cum trebuie să fie Ucraina în viitor”, a spus liderul de la Kiev în conferinţa de presă.

Vineri seara, Vučić a oferit un dineu oficial în onoarea lui Zelenski imediat după aterizarea acestuia pe aeroportul ”Nikola Tesla” din Belgrad, unde a fost întâmpinat de ministrul energiei şi mineritului, Dubravka Handanović.

În Uniunea Europeană există unitate în privinţa multor chestiuni, nu doar în ceea ce priveşte războiul, ci şi în privinţa faptului că există anumite probleme interne, a mai spus Zelenski.

„Există multe aspecte care trebuie echilibrate pentru a putea deschide tot ce ne dorim (clustere de negociere – n.r.); sunt convins că putem face acest lucru”, a spus el, adăugând că ucrainenii au nevoie de mai mult sprijin pentru a face faţă problemelor financiare.

Zelenski a mai adăugat că aseară și astăzi a discutat cu președintele sârb despre cooperarea bilaterală şi despre aspectele care pot consolida infrastructura „noastră, liniile feroviare şi securitatea”.

„Există proiecte concrete de dezvoltare a infrastructurii, cum ar fi proiectele de reconstrucţie din Ucraina, pe care le putem realiza împreună. Aceasta ar reprezenta o contribuţie semnificativă la menţinerea locurilor de muncă existente şi la crearea unor noi locuri de muncă atât în Ucraina, cât şi în Serbia”, a spus el.

Volodimir Zelenski a adăugat că au discutat despre provocările cu care se confruntă Ucraina, precum şi despre centralele termice care au fost atacate în ţara sa. Practic nicio centrală electrică a ţării nu a rămas intactă în urma atacurilor ruseşti, a arătat Zelenski.

„Aş dori să mulţumesc tuturor celor din Serbia care au primit poporul nostru cu grijă şi preocupare; nu vom uita niciodată bunătatea arătată faţă de ucraineni”, a menţionat preşedintele ucrainean.

Președintele Zelenski a declarat că ucrainenii sunt recunoscători şi pentru faptul că Serbia va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor umanitar, în special în domeniul sănătăţii şi al energiei. El a mai afirmat că negocierile privind un acord de liber schimb între Rusia şi Serbia avansează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Trebuie să muncim din greu pentru a ajunge la un acord de liber schimb; aceste negocieri avansează, iar acest lucru este pozitiv. Ar fi bine să pregătim totul până la sfârşitul acestui an, pentru a putea încheia un acord de liber schimb între Ucraina şi Serbia”, a spus el.

#Aleksandr Vucic #Belgrad #discuții #Volodimir Zelenski