Ministerul Sănătății a inițiat un control la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), după investigația jurnalistică în care sunt prezentate acuzații privind posibile favorizări ale unor agenți economici și probleme în procesul de evaluare a dispozitivelor medicale. Verificările vor viza inclusiv situația unor catetere intravenoase folosite în spitalele pentru copii din Chișinău.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a cerut verificarea modului în care AMDM a examinat dosarele pentru înregistrarea dispozitivelor medicale, dacă acestea au fost analizate în ordinea stabilită și dacă au fost respectate procedurile legale în relația cu experții externi.

Controlul vine după investigația publicată de Jurnal.md, în care mai mulți angajați medicali au reclamat probleme la unele catetere intravenoase utilizate în instituții pediatrice. Potrivit jurnaliștilor, cadrele medicale ar fi semnalat că unele dispozitive se defectează în timpul procedurilor, iar personalul este nevoit uneori să folosească mai multe produse pentru aceeași intervenție.

Ministerul va verifica și cazul a două tipuri de catetere care au fost interzise de AMDM în 2024, după sesizări privind calitatea acestora. Decizia a fost contestată în instanță de compania furnizoare, iar după câștigarea procesului în prima instanță, AMDM nu a mai depus apel. Ca urmare, interdicția a fost anulată.

O altă direcție a controlului ține de eventualele conflicte de interese ale specialiștilor implicați în evaluarea dispozitivelor medicale. Vor fi analizate declarațiile de conflict de interese și de confidențialitate depuse de experți, inclusiv de cei care activează și în alte instituții din sistemul medical.

Ministerul anunță că va solicita informații și rapoarte de la instituțiile medicale unde au fost semnalate probleme cu dispozitivele, iar unele produse vor fi supuse testării în laboratoare acreditate.

Instituția susține că rezultatele controlului vor fi făcute publice, iar dacă vor fi depistate încălcări, vor fi aplicate măsurile prevăzute de lege sau informațiile vor fi transmise autorităților competente.

Totodată, Ministerul recunoaște că există probleme mai largi în sistemul de verificare a dispozitivelor medicale.

„Republica Moldova nu dispune în prezent de capacitatea națională necesară pentru testarea completă a dispozitivelor medicale, iar o parte importantă a evaluării se realizează în baza documentelor prezentate”, explică instituția,

Potrivit ministerului, în termen de 60 de zile, va fi prezentat un plan de consolidare a sistemului, care va include dezvoltarea capacității de testare, digitalizarea procesului de înregistrare, trasabilitatea electronică a dosarelor, separarea mai clară a procedurilor de înregistrare a dispozitivelor de achizițiile publice și consolidarea sistemului de raportare a incidentelor.

Conducerea AMDM a respins anterior acuzațiile apărute în investigație și a declarat că toate procedurile au fost realizate conform legii. Directoarea instituției, Iuliana Albu, a spus că deciziile privind dispozitivele medicale au fost luate pe baza informațiilor disponibile și a cadrului legal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.