Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) este vizată de acuzații privind posibile favorizări ale unor agenți economici și probleme în procesul de evaluare a dispozitivelor medicale. Jurnaliștii de la Jurnal.md susțin că au identificat, pe baza unor declarații și documente, situații care ridică semne de întrebare privind activitatea instituției și numirea actualei conduceri, transmite Jurnal.md.

Potrivit investigației, mai mulți angajați medicali din spitale de copii din Chișinău reclamă calitatea unor catetere intravenoase distribuite în instituțiile medicale. Aceștia afirmă că unele dispozitive ar avea defecte și că, în anumite cazuri, personalul medical este nevoit să folosească mai multe catetere pentru aceeași procedură.

„O asistentă îmi spunea că de șase ori a încercat și ba se îndoaie plasticul, ba nu intră, ba curge pe alături”, a declarat un medic, citat de Jurnal.md.

Presa scrie că aceste produse ar fi furnizate de compania M-Inter-Farma, ai cărei reprezentanți nu ar fi oferit răspunsuri la solicitările jurnaliștilor.

O altă situație prezentată în investigație vizează două tipuri de catetere care au fost interzise în 2024 de AMDM, după sesizări privind calitatea acestora. Compania Dita Estfarm, furnizorul produselor, a contestat decizia în instanță și a câștigat procesul în prima instanță.

Potrivit Jurnal.md, după schimbarea conducerii AMDM, instituția nu a contestat hotărârea la Curtea de Apel, iar interdicția a fost anulată ulterior. Directoarea AMDM, Iuliana Albu, a declarat că decizia a fost luată după ce instanța a analizat cazul și că Agenția nu ar fi avut suficiente probe privind reacțiile adverse provocate de dispozitive.

Investigația mai ridică semne de întrebare privind numirea Iulianei Albu la conducerea AMDM în august 2025. Jurnaliștii susțin că aceasta nu ar fi întrunit toate condițiile prevăzute în regulamentul Agenției de la acel moment, care cerea studii în domeniul medical, farmaceutic sau al dispozitivelor medicale.

Albu este economistă de profesie, dar are experiență în sistemul sănătății, inclusiv la Compania Națională de Asigurări în Medicină, Organizația Mondială a Sănătății și Ministerul Sănătății.

Fostul premier Dorin Recean a declarat că numirea a fost legală și că aceasta a fost făcută în baza legislației privind organizarea Guvernului și statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. El a spus că candidatura ar fi fost propusă de ministra Sănătății de atunci, Ala Nemerenco.

Nemerenco a prezentat însă o altă versiune și a afirmat că i-ar fi spus premierului că preluarea funcției de către Albu ar putea fi „o provocare prea mare”, deși a recunoscut competențele acesteia în domeniu.

Investigația mai menționează apropierea dintre AMDM și Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), acuzând posibile prioritizări ale unor dosare de înregistrare a dispozitivelor medicale pentru companii care urmau să participe la licitații publice.

Fostul șef al Direcției dispozitive medicale din cadrul AMDM, Alexandru Spânu, a declarat că ar fi existat presiuni pentru examinarea mai rapidă a unor dosare, în timp ce alți agenți economici ar fi rămas în așteptare.

Conducerea AMDM respinge acuzațiile și susține că toate procedurile au fost realizate legal, iar eventualele conflicte de interese sunt declarate de specialiștii implicați în evaluarea dispozitivelor.

Citește investigația AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.