Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) este vizată de acuzații privind posibile favorizări ale unor agenți economici și probleme în procesul de evaluare a dispozitivelor medicale. Jurnaliștii de la Jurnal.md susțin că au identificat, pe baza unor declarații și documente, situații care ridică semne de întrebare privind activitatea instituției și numirea actualei conduceri, transmite Jurnal.md.

Potrivit investigației, mai mulți angajați medicali din spitale de copii din Chișinău reclamă calitatea unor catetere intravenoase distribuite în instituțiile medicale. Aceștia afirmă că unele dispozitive ar avea defecte și că, în anumite cazuri, personalul medical este nevoit să folosească mai multe catetere pentru aceeași procedură.

„O asistentă îmi spunea că de șase ori a încercat și ba se îndoaie plasticul, ba nu intră, ba curge pe alături”, a declarat un medic, citat de Jurnal.md.

Presa scrie că aceste produse ar fi furnizate de compania M-Inter-Farma, ai cărei reprezentanți nu ar fi oferit răspunsuri la solicitările jurnaliștilor.

O altă situație prezentată în investigație vizează două tipuri de catetere care au fost interzise în 2024 de AMDM, după sesizări privind calitatea acestora. Compania Dita Estfarm, furnizorul produselor, a contestat decizia în instanță și a câștigat procesul în prima instanță.

Potrivit Jurnal.md, după schimbarea conducerii AMDM, instituția nu a contestat hotărârea la Curtea de Apel, iar interdicția a fost anulată ulterior. Directoarea AMDM, Iuliana Albu, a declarat că decizia a fost luată după ce instanța a analizat cazul și că Agenția nu ar fi avut suficiente probe privind reacțiile adverse provocate de dispozitive.

Investigația mai ridică semne de întrebare privind numirea Iulianei Albu la conducerea AMDM în august 2025. Jurnaliștii susțin că aceasta nu ar fi întrunit toate condițiile prevăzute în regulamentul Agenției de la acel moment, care cerea studii în domeniul medical, farmaceutic sau al dispozitivelor medicale.

Albu este economistă de profesie, dar are experiență în sistemul sănătății, inclusiv la Compania Națională de Asigurări în Medicină, Organizația Mondială a Sănătății și Ministerul Sănătății.

Fostul premier Dorin Recean a declarat că numirea a fost legală și că aceasta a fost făcută în baza legislației privind organizarea Guvernului și statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. El a spus că candidatura ar fi fost propusă de ministra Sănătății de atunci, Ala Nemerenco.

Nemerenco a prezentat însă o altă versiune și a afirmat că i-ar fi spus premierului că preluarea funcției de către Albu ar putea fi „o provocare prea mare”, deși a recunoscut competențele acesteia în domeniu.

Investigația mai menționează apropierea dintre AMDM și Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), acuzând posibile prioritizări ale unor dosare de înregistrare a dispozitivelor medicale pentru companii care urmau să participe la licitații publice.

Fostul șef al Direcției dispozitive medicale din cadrul AMDM, Alexandru Spânu, a declarat că ar fi existat presiuni pentru examinarea mai rapidă a unor dosare, în timp ce alți agenți economici ar fi rămas în așteptare.

Conducerea AMDM respinge acuzațiile și susține că toate procedurile au fost realizate legal, iar eventualele conflicte de interese sunt declarate de specialiștii implicați în evaluarea dispozitivelor.

Citește investigația AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.