Sănătatea sexuală a adolescenților rămâne un subiect controversat în societatea din Republica Moldova, alimentat de tabuuri și opinii împărțite privind locul și momentul în care tinerii ar trebui să primească această educație. În timp ce părinții și școala evită adesea discuțiile directe, specialiștii avertizează că lipsa unor informații corecte îi împinge pe minori spre surse nerealiste și potențial periculoase.

Medicul obstetrician-ginecolog Galina Leșco, cu o experiență de 25 de ani în sănătatea adolescenților, susține că educația sexuală este o componentă esențială a dezvoltării, comparabilă cu înțelegerea principiilor unei alimentații sănătoase.

„Cunoașterea este putere. Trebuie să cunoaștem propriul corp și cum se construiesc relații sănătoase. Dacă unele părți ale corpului le percepem ca fiind obișnuite, iar altele ca tabu, creăm o zonă de influență negativă asupra comportamentului nostru”, explică medicul.

Riscul dezinformării din mediul online

Specialiștii subliniază că, în lipsa unui dialog deschis cu adulții, adolescenții caută singuri răspunsuri, de multe ori pe site-urile pentru adulți.

„Cât timp noi tăcem, principala sursă de informație sunt site-urile porno. Este mult mai ușor să ajungi acolo decât la o informație corectă. Generația actuală sparge foarte repede controlul parental și găsește informații care creează o imagine nerealistă despre lume”, a adăugat Galina Leșco.

Evoluția statisticilor

În ciuda dezbaterilor publice intense, datele oficiale arată o îmbunătățire a situației în ultimul deceniu. Indicatorii privind sarcinile și avorturile în rândul adolescentelor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani sunt în scădere semnificativă.

Dacă în 2015 se înregistrau 34 de nașteri la o mie de adolescente, în 2024 cifra a scăzut la 18. Similar, rata avorturilor în acest grup de vârstă s-a redus de la 11,7 la 4,9 în aceeași perioadă.

„Ping-pong” instituțional

În societate persistă o reticență în a introduce acest subiect în curricula școlară sau în a-l aborda acasă. Experții descriu această stare, de fapt, drept un „ping-pong instituțional”, în care responsabilitatea este transferată între familie, școală și specialiști.

„Varianta ideală este atunci când discuția are loc și acasă, pe măsură ce copilul crește, dar și la școală, ca parte firească a educației. La școală nu ne jenăm să predăm astronomia sau biologia plantelor, dar dintr-un motiv oarecare ne jenăm să vorbim despre ceea ce este mai important pentru noi”, a conchis medicul.

Material realizat de Iulia Radomscaia și Yehor Iudaev, participanți în cadrul Programului de Internship organizat de Grupul Media Realitatea. Proiectul este susținut financiar în cadrul Programului Municipal de Granturi pentru organizațiile de tineret din mun. Chișinău, lansat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport și Centrul Municipal de Tineret Chișinău, sub egida Primăriei municipiului Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adolescenti #educație sexuală

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.