O autocisternă înmatriculată în Republica Moldova a fost cuprinsă de flăcări marți, 28 iulie, după ce a fost implicată într-un grav accident rutier produs pe DN2A, în apropierea orașului Hârșova, județul Constanța. În urma impactului cu un utilaj agricol, cisterna a luat foc, iar autoritățile române au instituit un perimetru de siguranță de 800 de metri, anunță presa din țara vecină.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, accidentul s-a produs în jurul orei 12:30. Din primele cercetări rezultă că în coliziune au fost implicate un ansamblu de vehicule înmatriculat în Republica Moldova, format dintr-o autoutilitară și o semiremorcă tip cisternă, și un buldoexcavator.

În urma impactului, autocisterna a izbucnit în flăcări, incendiul fiind însoțit de degajări masive de fum. Din cauza faptului că în apropierea locului accidentului se află două stații PECO, autoritățile au delimitat zona pentru a elimina orice pericol pentru participanții la trafic și locuitorii din apropiere.

Șoferul autocisternei a fost transportat conștient la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța. Centrul INFOTRAFIC al Poliției Române a anunțat că traficul rutier este complet oprit pe ambele sensuri ale DN2A, la ieșirea din Hârșova spre Constanța, iar circulația este deviată pe rute ocolitoare.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea”, având în vedere natura încărcăturii transportate de autocisternă, a fost instituit un perimetru de siguranță pe o rază de 800 de metri. Primele locuințe se află la aproximativ trei kilometri de locul accidentului, astfel că, în prezent, nu există un risc imediat pentru populație.

La intervenție participă patru autospeciale de stingere, un echipaj CBRN, o ambulanță SMURD și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Constanța. În sprijin au fost trimise și autospeciala cu roboți de la ISU București-Ilfov, precum și alte două autospeciale de stingere din cadrul ISU Ialomița.

#accident #Constanta #incendiu

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.