Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Franța: Pentru combaterea furturilor din muzee, guvernul recomandă retragerea temporară a pieselor vulnerabile

28 Iul. 2026, 22:42
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
28 Iul. 2026, 22:42 // În Lume //  Ana Panaguța

Unele exponate din muzeele franceze, potențiale ținte ale unor jafuri cum a fost cel de la Muzeul Luvru, trebuie retrase temporar din vitrine, a precizat Ministerul Culturii din Franța, care a dezvăluit o serie de măsuri pentru stabilirea „unei culturi a securității” în astfel de instituții, informează Agerpres.

La nouă luni după jaful spectaculos de la Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume, situat în centrul Parisului, în timpul căruia opt bijuterii ale Coroanei franceze – nerecuperate încă – au fost furate din galeria Apollon, Ministerul este conștient că securitatea muzeelor este mai mult ca niciodată o prioritate, iar evenimentele actuale nu încetează să-i reamintească acest lucru.

Vineri, un colier din aur care a aparținut tezaurului de la Vix, datând din epoca celtă și îngropat acum 2.500 de ani în Burgundia, estul Franței, a fost furat în plină zi dintr-un muzeu din Châtillon-sur-Seine, vizat deja de alte două tentative de furt.

La începutul lunii iulie, la nord de Strasbourg (est), hoții au furat bijuterii din Muzeul Lalique din Wingen-sur-Moder. Prejudiciul estimat: peste 4,5 milioane de euro.

Potrivit unui plan care cuprinde 33 de măsuri și care a fost dezvăluit luni, Ministerul Culturii recomandă retragerea temporară a unor exponate din vitrinele muzeelor.

Este vorba despre „punerea la adăpost, în locuri adaptate care vor fi identificate pentru fiecare departament în parte, a obiectelor celor mai vulnerabile în așteptarea securizării expunerii acestora”, a explicat instituția într-un comunicat.

„Violența s-a accentuat, trebuie să ne preocupăm de asta în fiecare zi, a devenit imperativ, deși nu era cazul acum 20 de ani”, a estimat ministrul Culturii, Catherine Pégard.

„Cultura securității”

Întrebată despre caracteristicile operelor vizate și despre modalitățile de conservare, ministra nu a răspuns, invocând motive de securitate.

Dominique Garcia, președintele Institutului național de cercetări arheologice preventive (INRAP), a sugerat în acest weekend în publicația Le Figaro expunerea unor „copii de calitate și conservarea originalelor într-un seif pentru a le proteja”. Catherine Pégard a respins această ipoteză, spunând că „nu este în favoarea” expunerii unor copii în locul originalelor.

„Misiunea unui muzeu este de a arăta capodopere”, a mai spus ea.

La Luvru, galeria Apollon s-a redeschis miercuri pentru public, însă fără niciun obiect expus.

Pentru o mai bună protecție a operelor din muzeele franceze, ministrul dorește instalarea unei ”culturi a securității și a riscului” la toate nivelurile.

În acest sens, „securitatea trebuie să fie o preocupare a directorilor„ și să ajungă până la angajați, a insistat ea, punând accentul asupra formării.

Instituțiile vor fi supuse unei „vizite obligatorii” aleatorie făcută de „consilieri de securitate” din cadrul Misiunii de securitate, siguranță și audit a Ministerului Culturii, potrivit planului de măsuri dezvăluit de Minister.

Măsurile au fost elaborate de un grup de lucru care se bazează pe concluziile mai multor comisii parlamentare pe tema securității muzeelor și reunite după furtul de la Luvru.

Pégard a indicat totodată că 3.127 de locuri sensibile – 1.200 de muzee, dar și biserici și monumente istorice – au fost cartografiate pentru a face obiectul unei monitorizări speciale.

În plus, circa 10 milioane de euro au fost investiți pentru a susține 482 de acțiuni de securitate în muzee și monumente istorice franceze. Suma provine din fondurile pentru securitatea muzeelor, mecanism creat după jaful de la Luvru și care are o valoare de 30 de milioane de euro pe trei ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.