Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că statul cere plata penalităților de la prima companie care a executat lucrările la centura Slobozia Mare, după ce contractul a fost reziliat din cauza întârzierilor. Drumul, care trebuia construit inițial în doi ani, a fost finalizat abia în iulie 2026, după schimbarea antreprenorului.

Potrivit ministrului, primul contract pentru construcția centurii Slobozia Mare a fost semnat în 2019, însă a fost reziliat în 2021 din cauza progresului redus al lucrărilor. În prezent, Administrația Națională a Drumurilor (AND) se află în proces de judecată cu această companie.

„Inițial contractul pentru Centura Slobozia Mare a fost semnat în 2019, a fost reziliat în 2021, iar AND este în proces de judecată cu această companie. Ulterior, proiectul a fost schimbat în totalitate, pentru că în 2021 am trecut la documentație europeană de proiectare”, a declarat Vladimir Bolea înaintea ședinței Guvernului de miercuri, 29 iulie.

Ministrul a precizat că noul contract a fost semnat în decembrie 2024, iar compania selectată a început lucrările în martie 2025 și le-a finalizat în iulie 2026.

„A doua companie și-a îndeplinit obligațiile. A doua parte a costat 11,5 milioane de euro, iar prima parte a fost în jur de 12 milioane de euro”, a spus Bolea.

Întrebat ce sumă solicită statul de la primul antreprenor, ministrul a precizat că aceasta este stabilită conform prevederilor contractuale privind penalizările.

Drumul de centură al localității Slobozia Mare a fost deschis circulației la 27 iulie 2026. Tronsonul are o lungime de 16,6 kilometri și are rolul de a redirecționa traficul greu din localitățile Slobozia Mare, Cîșlița-Prut și Giurgiulești.

Lucrările au început inițial în baza unui contract semnat cu o companie din Turcia, iar drumul trebuia finalizat până în 2022. După ce primul antreprenor a realizat doar aproximativ o treime din lucrări, contractul a fost reziliat. Proiectul a fost reluat de un consorțiu local, care a finalizat lucrările și a deschis oficial drumul în iulie 2026. Investiția totală este de aproximativ 24 de milioane de euro și a fost realizată cu sprijinul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Administrația Națională a Drumurilor #Centură Slbozia Mare #explicatii #judecată #termen extins a lucrărilor #Vladimir Bolea

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.