Cel puțin 13 persoane și-au pierdut viața, iar zeci au fost rănite în urma unui atac masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi. Loviturile cu rachete și drone au vizat mai multe regiuni ale țării, inclusiv Kievul și orașul Lvov, aflat în apropierea graniței cu Polonia. În contextul atacului, autoritățile poloneze au ridicat avioane de luptă pentru a-și securiza spațiul aerian, relatează Reuters.

Potrivit autorităților ucrainene, o persoană a fost ucisă în Kiev, iar alte șase și-au pierdut viața în regiunile Dnipropetrovsk și Poltava. La Krivoi Rog, orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski, șase persoane au murit după ce o rachetă balistică rusească Iskander-M a lovit direct locuința unei familii. Printre victime se numără două fete de 5 și 12 ani.

În vestul Ucrainei, la Liov, rachetele au avariat două blocuri de locuințe, iar 26 de persoane au fost rănite. Echipele de intervenție au continuat căutările printre dărâmături pentru a găsi eventuali supraviețuitori.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în timpul nopții peste 70 de rachete, dintre care multe balistice, și peste 280 de drone de atac. El a precizat că forțele ucrainene au doborât peste 260 de drone și un număr important de rachete de croazieră, însă a avertizat că stocurile de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană sunt insuficiente.

„Acest terorism rusesc demonstrează încă o dată că protecția împotriva amenințării cu rachete este cea mai importantă sarcină pentru salvarea vieților oamenilor noștri. Toți partenerii știu cum și cu ce pot ajuta”, a transmis Zelenski pe Telegram.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele sale au lovit obiective pe care le-a descris drept instalații militare din mai multe regiuni ale Ucrainei, inclusiv Kiev, Liov și Dnipropetrovsk, precum și trei nave de transport. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent afirmațiile părților implicate.

În timpul atacului, Polonia, stat membru NATO și al Uniunii Europene, a ridicat avioane de luptă pentru protejarea spațiului aerian. Totodată, poliția din regiunea Lublin a anunțat că investighează descoperirea unui crater și a unor fragmente provenite de la un obiect neidentificat, găsite pe un câmp din apropierea graniței cu Ucraina, după ce localnicii au semnalat o explozie puternică.

Autoritățile nu au confirmat deocamdată originea acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac masiv #Rusia #Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.