Prefectura Vaslui a inițiat procedura de reziliere a contractului cu firma responsabilă de distrugerea documentelor din arhiva instituției, după ce mai multe permise de conducere anulate au fost descoperite la o groapă de gunoi din Republica Moldova. Informația fost confirmată pentru digi24.ro

Decizia vine în urma apariției în spațiul public a informațiilor privind modul în care documentele oficiale emise de autoritățile române au ajuns peste Prut, în loc să fie distruse conform procedurilor legale.

Cazul a fost semnalat la începutul lunii iulie de activiști de mediu din Republica Moldova, iar ulterior autoritățile din ambele țări au confirmat autenticitatea documentelor, precizând că acestea fuseseră anulate din diverse motive.

Potrivit autorităților, permisele conțineau date cu caracter personal, inclusiv coduri numerice personale și alte informații protejate de legislația privind protecția datelor.

Reprezentanții Prefecturii Vaslui au anunțat că procedura de reziliere a contractului a fost demarată pe 27 iulie 2026. Firma vizată continua să presteze servicii pentru instituție în baza unui act adițional semnat în luna martie a acestui an.

Autoritățile urmează să stabilească toate circumstanțele în care documentele au ajuns la groapa de gunoi și dacă au fost încălcate obligațiile contractuale și normele privind protecția datelor personale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#permise distruse #permise gunoi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.