Fermierii protestează joi, 30 iulie, în fața sediului Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) din București, nemulțumiți de interdicția privind exportul de oi și capre, despre care spun că le afectează grav afacerile. Aceștia susțin că au înregistrat pierderi de sute de milioane de euro și solicită explicații din partea autorităților.

La protest participă crescători de animale veniți din mai multe județe ale țării. Oierii afirmă că doresc să discute cu președintele ANSVSA, însă jandarmii le-au comunicat că în sediul instituției nu se află nimeni, scrie Antena3.ro.

Manifestația are loc în contextul în care sectorul zootehnic se confruntă cu efectele pestei micilor rumegătoare și ale variolei ovine, boli care au afectat semnificativ activitatea fermierilor.

Sursa: fb/Agrointeligenta

Comisia Europeană a interzis complet exportul de oi și capre până la 31 decembrie 2026. Măsura vine în urma unui focar descoperit în județul Mureș și a extinderii cazurilor de boală. Blocajul oprește livrările exact în momentul în care se reluaseră comercializările către țările arabe, unde erau estimate exporturi de peste 300 de milioane de euro pentru acest an. În aceste condiții, fermierii susțin că au ajuns în pragul falimentului.

Potrivit sursei citate, crescătorii de animale acuză gestionarea defectuoasă a crizei sanitare și vor protesta câteva ore în fața Guvernului și la sediul ANSVSA. Ei cer deblocarea urgentă a exporturilor de animale vii, acordarea de despăgubiri corecte pentru pagubele suferite, dar și tragerea la răspundere a celor vinovați, prin demisia conducerii ANSVSA.

De asemenea, oierii sunt nemulțumiți că instituția nu a reușit să convingă oficialii europeni să reia exporturile pe baza planului prezentat inițial. Pentru ridicarea restricțiilor, Comisia Europeană impune măsuri stricte de supraveghere și vaccinare a efectivelor de animale.

Sursa: Antena3.ro

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANSVSA a anunțat un plan pentru imunizarea gratuită a 1,2 milioane de oi și capre. Vaccinarea nu se va face însă la nivel național, ci doar țintit, în zonele de risc din județele Constanța și Tulcea. În prima etapă sunt pregătite 300.000 de doze, iar restul de 900.000 de doze vor fi furnizate ulterior prin intermediul Comisiei Europene. Cu toate acestea, mulți fermieri refuză soluția vaccinării și avertizează că întârzierile autorităților vor distruge definitiv oieritul românesc.

Oierii solicită statului român:

Deblocarea urgență a exportului de ovine și caprine vii;
Acordarea de despăgubiri;
Demisia președintelui ANSVSA;
Suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării.

#București #oieri #protest

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.