Reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează funcționarea unor centrale electrice din regiune, inclusiv a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă din România, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor la energie pe piețele regionale. Cu toate acestea, Ministerul Energiei anunță că alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova se desfășoară în prezent în condiții normale, fără restricții sau întreruperi.

Potrivit instituției, oprirea controlată a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă retrage din sistemul energetic românesc aproximativ 1.400 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul de energie înregistrat în România în perioadele de vârf. În aceste condiții, România ar putea avea nevoie de importuri suplimentare de energie, iar prețurile de tranzacționare pe piața pentru ziua următoare ar putea crește.

Ministerul precizează că Republica Moldova achiziționează, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică de pe piața administrată de OPCOM. Din acest motiv, impactul direct asupra costului mediu de achiziție este estimat ca fiind limitat, însă va depinde de durata indisponibilității capacităților regionale, nivelul consumului și evoluția prețurilor.

Autoritățile atrag atenția că valul de căldură prognozat, cu temperaturi de până la 35–38°C, ar putea majora consumul intern de energie electrică cu 15–20%, în special din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Totodată, condițiile meteorologice pot afecta și producția de energie regenerabilă. Vântul slab poate reduce producția centralelor eoliene, iar temperaturile foarte ridicate diminuează eficiența panourilor fotovoltaice, chiar dacă nivelul radiației solare rămâne ridicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Energiei le recomandă consumatorilor să folosească rațional energia electrică în intervalul 18:00–23:00, când consumul este cel mai ridicat.

Canicula pune presiune pe sistemul energetic: Apel către moldoveni să reducă consumul în orele de vârf

#energie #Moldova #scumpiri

Noua forță de opoziție „Lista Studenților” a obținut peste 50% din voturi la alegerile din Serbia, anunță Comisia Electorală Republicană a Serbiei. Conform acestor date, 40,41% dintre alegătorii țării au votat pentru lista fostului președinte Aleksandar Vučić. Acesta și-a recunoscut înfrângerea încă înainte de anunțarea rezultatelor.

În total, pe buletinele de vot au figurat 18 partide și liste electorale, dar 15 dintre acestea au obținut sub 1% din voturi. Prezența la urne a fost foarte ridicată pentru Serbia, ajungând la 68,39%.

Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea partidului său

Președintele Partidului Progresist Sârb, Aleksandar Vučić, a recunoscut înfrângerea formațiunii sale la alegerile parlamentare anticipate din Serbia și a declarat că mișcarea studențească ar urma să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului. Potrivit estimărilor prezentate de liderul sârb înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, lista electorală „Studenții câștigă” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate parlamentare, scrie BBC.

Vučić a făcut declarația în fața susținătorilor săi, precizând că partidul său ar urma să obțină aproximativ 105 mandate, în pofida celor 1,72 milioane de voturi acumulate.

Liderul sârb a explicat că estimările se bazează pe un eșantion stratificat și a admis că rezultatul nu este suficient pentru menținerea majorității parlamentare. Totodată, el a menționat că alte formațiuni politice ar putea obține un număr redus de mandate, inclusiv reprezentanții maghiarilor din Voivodina și cei ai comunității albaneze.

Un factor important al scrutinului a fost prezența ridicată la vot, estimată la aproape 68%, potrivit informațiilor prezentate de BBC. Alegerile au fost marcate de cozi la secțiile de votare, inclusiv în afara Serbiei, în orașe precum Ljubljana, München, Los Angeles și Chicago.

În ziua scrutinului, organizația independentă CRTA a semnalat numeroase nereguli și o creștere a incidentelor violente în apropierea unor secții de votare. Agenția AFP a relatat însă că poliția nu a confirmat cazuri grave de violență legate de alegeri. La Belgrad, autoritățile au blocat străzile din jurul sediului Comisiei Electorale Republicane.

Alegerile anticipate au fost organizate în contextul unei crize politice prelungite. În septembrie, Vučić a dizolvat parlamentul, la propunerea guvernului, iar ulterior a renunțat la funcția de președinte. Potrivit relatării BBC, decizia a fost interpretată de unii analiști drept o încercare de a reveni în fruntea guvernului, în condițiile în care legislația nu îi permitea să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial.

Serbia se confruntă de aproape doi ani cu proteste și tensiuni politice, declanșate după tragedia din gara orașului Novi Sad, din 1 noiembrie 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine. Criticii guvernării au invocat corupția și neglijența drept cauze ale tragediei.

Mișcarea studențească a devenit principalul contestatar al partidului lui Vučić, cerând asumarea responsabilității pentru tragedie și schimbări politice. În schimb, susținătorii liderului sârb acuză mișcarea că ar urmări organizarea unei „revoluții colorate”, acuzații respinse de reprezentanții acesteia.

Vučić susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar s-a opus impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei. În campanie, el a promis majorări de pensii și salarii pentru angajații din sectorul public, precum și investiții suplimentare în sistemul public de sănătate. Opoziția a criticat aceste promisiuni, pe care le consideră populiste, și a cerut reforme pentru combaterea corupției.