Fermierii protestează joi, 30 iulie, în fața sediului Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) din București, nemulțumiți de interdicția privind exportul de oi și capre, despre care spun că le afectează grav afacerile. Aceștia susțin că au înregistrat pierderi de sute de milioane de euro și solicită explicații din partea autorităților.

La protest participă crescători de animale veniți din mai multe județe ale țării. Oierii afirmă că doresc să discute cu președintele ANSVSA, însă jandarmii le-au comunicat că în sediul instituției nu se află nimeni, scrie Antena3.ro.

Manifestația are loc în contextul în care sectorul zootehnic se confruntă cu efectele pestei micilor rumegătoare și ale variolei ovine, boli care au afectat semnificativ activitatea fermierilor.

Sursa: fb/Agrointeligenta

Comisia Europeană a interzis complet exportul de oi și capre până la 31 decembrie 2026. Măsura vine în urma unui focar descoperit în județul Mureș și a extinderii cazurilor de boală. Blocajul oprește livrările exact în momentul în care se reluaseră comercializările către țările arabe, unde erau estimate exporturi de peste 300 de milioane de euro pentru acest an. În aceste condiții, fermierii susțin că au ajuns în pragul falimentului.

Potrivit sursei citate, crescătorii de animale acuză gestionarea defectuoasă a crizei sanitare și vor protesta câteva ore în fața Guvernului și la sediul ANSVSA. Ei cer deblocarea urgentă a exporturilor de animale vii, acordarea de despăgubiri corecte pentru pagubele suferite, dar și tragerea la răspundere a celor vinovați, prin demisia conducerii ANSVSA.

De asemenea, oierii sunt nemulțumiți că instituția nu a reușit să convingă oficialii europeni să reia exporturile pe baza planului prezentat inițial. Pentru ridicarea restricțiilor, Comisia Europeană impune măsuri stricte de supraveghere și vaccinare a efectivelor de animale.

Sursa: Antena3.ro

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ANSVSA a anunțat un plan pentru imunizarea gratuită a 1,2 milioane de oi și capre. Vaccinarea nu se va face însă la nivel național, ci doar țintit, în zonele de risc din județele Constanța și Tulcea. În prima etapă sunt pregătite 300.000 de doze, iar restul de 900.000 de doze vor fi furnizate ulterior prin intermediul Comisiei Europene. Cu toate acestea, mulți fermieri refuză soluția vaccinării și avertizează că întârzierile autorităților vor distruge definitiv oieritul românesc.

Oierii solicită statului român:

Deblocarea urgență a exportului de ovine și caprine vii;
Acordarea de despăgubiri;
Demisia președintelui ANSVSA;
Suportarea din fonduri publice a costurilor vaccinării.

#București #oieri #protest

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.