Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

„Nu este o glumă: întregul Occident s-a unit împotriva Rusiei” și urmărește „dezmembrarea” țării, susține Serghei Lavrov

31 Iul. 2026, 22:51
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
31 Iul. 2026, 22:51 // În Lume //  Ana Panaguța

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că statele occidentale s-au unit împotriva Rusiei și a acuzat guvernele din Vest că folosesc războiul din Ucraina pentru a slăbi Moscova și pentru a provoca schimbări interne în Federația Rusă, scrie adevărul.ro.

Potrivit declarațiilor preluate de agenția de stat TASS, Lavrov a susținut că situația nu trebuie tratată cu superficialitate, afirmând că „Nu este o glumă: întregul Occident s-a unit împotriva Rusiei”, relatează agenția Tass.

Șeful diplomației ruse a afirmat că recentele succese militare ale Ucrainei au fost posibile datorită sprijinului acordat de aliații occidentali ai Kievului.

Mai mult, Lavrov a acuzat țările occidentale că urmăresc „dezmembrarea” Rusiei și încearcă să întoarcă populația împotriva actualei conduceri de la Kremlin, notează Kyiv Post, citând aceeași agenție.

Țările care susțin Ucraina au transmis în repetate rânduri că ajutorul militar furnizat are ca scop sprijinirea apărării țării în fața invaziei ruse.

„Rusia nu ar trebui să se înfurie sau să cadă în isterie”

Ministrul rus de Externe a criticat, de asemenea, ceea ce a numit ultimatumuri adresate Moscovei privind încheierea războiului și a sugerat că Rusia nu este dispusă să facă concesii în actualele condiții.

„Rusia nu ar trebui să se înfurie sau să cadă în isterie, ci să dezvolte o furie sănătoasă în politica sa externă”, a spus oficialul rus.

Într-o altă declarație, Serghei Lavrov  a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Rusiei. El a criticat dezbaterile din regiune privind eventuale restricții referitoare la amplasarea armelor nucleare, prezentând aceste discuții drept o nouă amenințare la adresa Moscovei.

Lavrov a reiterat poziția Kremlinului potrivit căreia Rusia rămâne deschisă negocierilor de pace cu Ucraina, însă numai pe baza unor propuneri pe care Moscova le consideră rezonabile. El a subliniat că autoritățile ruse nu vor accepta garanții sau angajamente bazate exclusiv pe încredere.

Oficialul rus a respins și ideea unui armistițiu de-a lungul actualei linii a frontului înaintea începerii negocierilor. Lavrov a invocat discuțiile desfășurate la Istanbul în primele luni ale războiului, susținând că Rusia și-a redus atunci operațiunile militare în zona Kievului ca gest de bunăvoință, însă procesul de negociere a eșuat ulterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.