Conflictul din Fâşia Gaza poate afecta fotbalul mondial. Ministrul economiei din Israel îi cere lui Sepp Blatter să retragă dreptul Qatarului de a organiza Campionatul Mondial din 2022, pentru că liderul Hamas are conexiuni foarte puternice cu oameni influenţi de afaceri din zona Orientului Mijlociu, scrie prosport.ro.

„E interesant cine stă în spatele celor de la Hamas, cine îi susţine financiar. Răspunsul este: Qatar. Qatar este fondatorul terorii şi morţii din întreaga lume. Cer celor de la FIFA să retragă dreptul Qatarului să organizeze Cupa Mondială din 2022. Sloganul FIFA este unul cu totul diferit faţă de ce face Qatarul în acest moment. Liderul Hamas, Khaled Mashal locuieşte în Qatar şi cred că sunt destul de evidente relaţiile între cele două părţi”, a spus ministrul economiei din Israel, Naftali Bennett.

FIFA nu se află pentru prima dată în faţa unei astfel de cerinţe. În momentul în care conflictul din Crimeea a escaladat, un deputat ucrainean a cerut forului mondial să retragă dreptul Rusiei de a organiza Mondialul din 2018.

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, spune că reacția Moscovei după achiziția Portului Internațional Giurgiulești reflectă nemulțumirea Rusiei față de creșterea influenței regionale a României. Declarația a fost făcută la Digi24, după ce un oficial al diplomației ruse a criticat Bucureștiul și a susținut că portul ar putea fi folosit pentru transportarea armelor către Ucraina.

Oana Țoiu afirmă că achiziția portului reprezintă, în primul rând, un obiectiv economic pentru România și face parte dintr-o discuție mai veche dintre București și Chișinău.

„România are niște obiective foarte clare legate de creșterea propriei economii, de creșterea aportului pe care îl avem, inclusiv în comerțul internațional”, a declarat ministra.

Țoiu a declarat că negocierile privind Portul Giurgiulești au început cu mult timp înainte ca achiziția să fie finalizată. De asemenea, ministra a subliniat că România este „mândră” că tranzacția a fost încheiată și a evidențiat importanța portului pentru comerțul Republicii Moldova.

„Vorbim de un port care gestionează peste 60% din exporturile Republicii Moldova”, a spus ea.

Oana Țoiu a adăugat că, pe lângă obiectivul economic, achiziția poate contribui la consolidarea influenței României în regiune. În acest context, ea a menționat și rolul Portului Constanța ca hub logistic important pentru transportul de mărfuri și cereale.

Referindu-se la declarațiile venite de la Moscova, Oana Țoiu a afirmat că Rusia încearcă să mute atenția în afara propriilor granițe și a acuzat existența unor tentative de „manipulare a adevărului” și „propagandă”.

Întrebată dacă afirmațiile oficialului rus pot fi interpretate drept o amenințare, șefa diplomației române a răspuns că le vede drept „o nemulțumire pe care Rusia o are față de creșterea influenței regionale a României” și față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Țoiu a amintit, în acest context, deschiderea unor capitole de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE și a spus că România a contribuit la acest proces.

Precizările au venit după un interviu acordat de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul Ministerului rus de Externe, în care acesta a criticat acțiunile României în Republica Moldova. Pilipson a susținut că România ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme către Ucraina:

„România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”, a menționat el.