Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan, criticată la Comrat

05 Aug. 2026, 17:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Cătălina Boico
05 Aug. 2026, 17:58 // Societate //  Cătălina Boico

Obligativitatea cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei a fost criticată la consultările organizate la Comrat pe marginea modificărilor la Codul Electoral, scrie IPN. Participanții au declarat că această cerință reprezintă o restrângere a drepturilor electorale și o măsură discriminatorie.

Prezent la dezbateri, deputatul PAS, Igor Chiriac, unul dintre autorii proiectului, a argumentat că cerința este firească, întrucât bașcanul face parte din Guvern și trebuie să poată comunica în limba română.

Reprezentanții CEC au precizat că cerința privind cunoașterea limbii române nu vizează doar autonomia găgăuză, ci se aplică la nivel național. Potrivit acestora, persoanele care ocupă funcții-cheie în stat trebuie să cunoască limba română, în conformitate cu legislația în vigoare.

Totodată, participanții la consultări și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu o eventuală reducere a numărului de deputați din Adunarea Populară. Deputatul Igor Chiriac a respins aceste temeri, precizând că proiectul nu prevede o astfel de modificare.

„Numărul de deputați va rămâne același. Dacă ceva nu s-a înțeles corect, suntem gata să oferim explicații”, a spus parlamentarul.

În cadrul dezbaterilor a fost criticată și introducerea noțiunii de „candidat independent camuflat”. Participanții au solicitat excluderea acesteia din proiect, argumentând că poate genera interpretări juridice neclare. La rândul său, deputatul PAS a susținut că prevederea urmărește doar asigurarea transparenței finanțării și a desfășurării campaniilor electorale.

„De ce vă temeți? Dacă sunteți un candidat independent, atunci trebuie să fiți cu adevărat independent, să nu fiți finanțat ilegal și să nu faceți campanie în afara regulilor. Aceasta nu este o normă doar pentru regiune, ci pentru toate alegerile”, a afirmat Igor Chiriac.

Participanții au exprimat rezerve și față de trecerea la sistemul proporțional de vot pentru alegerea Adunării Populare a Găgăuziei, modificare care urmează să fie aplicată după scrutinul din noiembrie. De asemenea, au fost criticate prevederile referitoare la implicarea Comisiei Electorale Centrale în organizarea alegerilor din autonomie, participanții susținând că acestea afectează competențele autorităților regionale.

Igor Chiriac a respins și aceste acuzații, afirmând că statutul regiunii autonome este respectat și că modificările propuse nu limitează atribuțiile autorităților din regiune. Potrivit deputatului, scopul proiectului este organizarea unor alegeri corecte, desfășurate în conformitate cu legislația națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa citată precizează că proiectul de modificare a Codului electoral a fost votat în prima lectură și urmează să fie votat în lectura a doua la sfârșitul lunii august.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.