Pentru Piotr Caraman, meseria de agronom a depășit de mult granițele tradiționale. Tânărul, în prezent student la masterat în cadrul programului de Științe Horticole la Universitatea Tehnică din Moldova (UTM), este unul dintre cei care scriu viitorul agriculturii de performanță în țara noastră.

Parcursul lui Piotr a început cu studiile de licență în horticultură la UTM, dar momentul revelației a avut loc în anul doi de facultate. Datorită orelor petrecute în laboratoarele dotate la cele mai înalte standarde ale universității, tânărul a înțeles cu adevărat ce înseamnă profesia sa și cât de esențial este rolul unui agronom bine pregătit. Fascinat de potențialul domeniului, el a ales să își continue studiile de masterat.

„Peste cinci ani, mă văd activând în agricultura modernă, ca un specialist de top și recunoscut în domeniu”, mărturisește cu încredere Piotr.

Din propria experiență, masterandul vine cu un îndemn puternic pentru tinerii aflați la început de drum: să aleagă fără ezitare domeniul agricol.

Din acest an, UTM a deschis ușile pentru o nouă specialitate în domeniul agriculturii moderne – Agricultura Inteligentă.

Acest nou program de studii este conceput pentru a forma așa-numiții agronomi digitali. Tinerii vor învăța să gestioneze culturile și procesele agricole folosind soluții IT, echipamente robotizate, drone și inteligență artificială, aducând astfel eficiența și sustenabilitatea la un nou nivel.

Pentru tinerii inspirați de povestea lui Piotr, care nu au reușit să aplice în prima etapă de admitere, începând cu 15 august, demarează al doilea tur al admiterii la universități.

De asemenea, tinerii care își doresc o integrare rapidă și practică în domeniu trebuie să se grăbească: pentru Școlile Profesionale, Colegii și Centre de Excelență cu profil agricol, dosarele mai pot fi depuse până pe data de 10 august.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#piotr caraman #UTM

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.