Obligativitatea cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei a fost criticată la consultările organizate la Comrat pe marginea modificărilor la Codul Electoral, scrie IPN. Participanții au declarat că această cerință reprezintă o restrângere a drepturilor electorale și o măsură discriminatorie.

Prezent la dezbateri, deputatul PAS, Igor Chiriac, unul dintre autorii proiectului, a argumentat că cerința este firească, întrucât bașcanul face parte din Guvern și trebuie să poată comunica în limba română.

Reprezentanții CEC au precizat că cerința privind cunoașterea limbii române nu vizează doar autonomia găgăuză, ci se aplică la nivel național. Potrivit acestora, persoanele care ocupă funcții-cheie în stat trebuie să cunoască limba română, în conformitate cu legislația în vigoare.

Totodată, participanții la consultări și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu o eventuală reducere a numărului de deputați din Adunarea Populară. Deputatul Igor Chiriac a respins aceste temeri, precizând că proiectul nu prevede o astfel de modificare.

„Numărul de deputați va rămâne același. Dacă ceva nu s-a înțeles corect, suntem gata să oferim explicații”, a spus parlamentarul.

În cadrul dezbaterilor a fost criticată și introducerea noțiunii de „candidat independent camuflat”. Participanții au solicitat excluderea acesteia din proiect, argumentând că poate genera interpretări juridice neclare. La rândul său, deputatul PAS a susținut că prevederea urmărește doar asigurarea transparenței finanțării și a desfășurării campaniilor electorale.

„De ce vă temeți? Dacă sunteți un candidat independent, atunci trebuie să fiți cu adevărat independent, să nu fiți finanțat ilegal și să nu faceți campanie în afara regulilor. Aceasta nu este o normă doar pentru regiune, ci pentru toate alegerile”, a afirmat Igor Chiriac.

Participanții au exprimat rezerve și față de trecerea la sistemul proporțional de vot pentru alegerea Adunării Populare a Găgăuziei, modificare care urmează să fie aplicată după scrutinul din noiembrie. De asemenea, au fost criticate prevederile referitoare la implicarea Comisiei Electorale Centrale în organizarea alegerilor din autonomie, participanții susținând că acestea afectează competențele autorităților regionale.

Igor Chiriac a respins și aceste acuzații, afirmând că statutul regiunii autonome este respectat și că modificările propuse nu limitează atribuțiile autorităților din regiune. Potrivit deputatului, scopul proiectului este organizarea unor alegeri corecte, desfășurate în conformitate cu legislația națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa citată precizează că proiectul de modificare a Codului electoral a fost votat în prima lectură și urmează să fie votat în lectura a doua la sfârșitul lunii august.

#candidati #cunoastere #functie de bascan #Gagauzia #limba romana

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.