Obligativitatea cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei a fost criticată la consultările organizate la Comrat pe marginea modificărilor la Codul Electoral, scrie IPN. Participanții au declarat că această cerință reprezintă o restrângere a drepturilor electorale și o măsură discriminatorie.

Prezent la dezbateri, deputatul PAS, Igor Chiriac, unul dintre autorii proiectului, a argumentat că cerința este firească, întrucât bașcanul face parte din Guvern și trebuie să poată comunica în limba română.

Reprezentanții CEC au precizat că cerința privind cunoașterea limbii române nu vizează doar autonomia găgăuză, ci se aplică la nivel național. Potrivit acestora, persoanele care ocupă funcții-cheie în stat trebuie să cunoască limba română, în conformitate cu legislația în vigoare.

Totodată, participanții la consultări și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu o eventuală reducere a numărului de deputați din Adunarea Populară. Deputatul Igor Chiriac a respins aceste temeri, precizând că proiectul nu prevede o astfel de modificare.

„Numărul de deputați va rămâne același. Dacă ceva nu s-a înțeles corect, suntem gata să oferim explicații”, a spus parlamentarul.

În cadrul dezbaterilor a fost criticată și introducerea noțiunii de „candidat independent camuflat”. Participanții au solicitat excluderea acesteia din proiect, argumentând că poate genera interpretări juridice neclare. La rândul său, deputatul PAS a susținut că prevederea urmărește doar asigurarea transparenței finanțării și a desfășurării campaniilor electorale.

„De ce vă temeți? Dacă sunteți un candidat independent, atunci trebuie să fiți cu adevărat independent, să nu fiți finanțat ilegal și să nu faceți campanie în afara regulilor. Aceasta nu este o normă doar pentru regiune, ci pentru toate alegerile”, a afirmat Igor Chiriac.

Participanții au exprimat rezerve și față de trecerea la sistemul proporțional de vot pentru alegerea Adunării Populare a Găgăuziei, modificare care urmează să fie aplicată după scrutinul din noiembrie. De asemenea, au fost criticate prevederile referitoare la implicarea Comisiei Electorale Centrale în organizarea alegerilor din autonomie, participanții susținând că acestea afectează competențele autorităților regionale.

Igor Chiriac a respins și aceste acuzații, afirmând că statutul regiunii autonome este respectat și că modificările propuse nu limitează atribuțiile autorităților din regiune. Potrivit deputatului, scopul proiectului este organizarea unor alegeri corecte, desfășurate în conformitate cu legislația națională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa citată precizează că proiectul de modificare a Codului electoral a fost votat în prima lectură și urmează să fie votat în lectura a doua la sfârșitul lunii august.

#candidati #cunoastere #functie de bascan #Gagauzia #limba romana

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.