Peste 20.000 de persoane au fost evacuate de vineri în provincia canadiană Columbia Britanică (vestul Canadei) din cauza unui incendiu de vegetaţie major, care se răspândeşte rapid, au anunţat autorităţile, declarând stare de urgenţă, relatează știrileprotv.ro.

Vânturile au alimentat incendiul Bald Range de lângă lacul Okanagan din sudul Columbiei Britanice, care a crescut rapid în dimensiuni şi a ars deja peste 10.000 de hectare, afectând comunităţile din văile înconjurătoare.

Incendiul a distrus mii de hectare

„Ştim că au existat pierderi semnificative de locuinţe şi proprietăţi. De asemenea, ştim că unii oameni au fost blocaţi, deoarece condiţiile s-au schimbat foarte rapid”, a declarat premierul provinciei Columbia Britanică, David Eby, într-un comunicat emis sâmbătă.

„Evacuările aeriene sunt în curs de desfăşurare pentru persoanele care au fost izolate” din cauza incendiului, a adăugat Eby.

Potrivit CTV News, peste 50 de persoane au trebuit să fie transportate cu elicopterul din oraşul Faulder pe măsură ce flăcările înaintau. Kelly Greene, ministrul provincial pentru Managementul Urgenţelor şi Pregătirea pentru Schimbările Climatice, a declarat stare de urgenţă.

Ultimele trei sezoane de incendii au fost printre cele mai distructive înregistrate vreodată în Canada, o ţară vastă care se încălzeşte de două ori mai repede decât restul planetei. Prim-ministrul canadian Mark Carney a lăudat pompierii ţării care lucrează „neobosit pentru a menţine siguranţa cetăţenilor”.

Canada se confruntă cu incendii devastatoare

„Guvernul federal este pregătit să asiste şi să sprijine guvernul din Columbia Britanică în aceste eforturi. Gândurile mele sunt alături de toţi cei care au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi sper că se pot întoarce în siguranţă şi rapid”, a declarat Carney.

Incendiul a fost raportat pentru prima dată vineri seară, iar Eby a avertizat sâmbătă că acesta „rămâne extrem de activ şi că există în continuare provocări semnificative”.

Canada, care găzduieşte peste un sfert din pădurile boreale ale lumii, dintre care aproape 40% sunt negestionate – adică lăsate în starea lor naturală – nu dispune de resursele umane şi materiale necesare pentru a stinge toate aceste incendii şi îşi concentrează eforturile pe protejarea zonelor populate, inclusiv a celor locuite de comunităţile indigene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Canada #incendii de vegetatie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.