Ucraina ar putea transporta 4,5 milioane de tone de cereale anual prin Republica Moldova, către portul Constanța din România, printr-un coridor feroviar discutat deja de autoritățile de la Chișinău și Kiev. Cele două părți negociază în prezent tariful pentru tranzit, iar Ucraina a solicitat o reducere de 50%.

Ruta este analizată ca o alternativă mai sigură pentru exportul cerealelor, în condițiile în care atacurile rusești asupra porturilor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni.

Surse din Ucraina și Republica Moldova au declarat pentru Reuters că autoritățile de la Kiev vor ca cerealele să fie transportate pe calea ferată prin Moldova până la Constanța și să beneficieze de o reducere de 50% față de tariful standard.

O sursă din cadrul Căii Ferate din Moldova a confirmat că Ucraina a solicitat reducerea în timpul negocierilor. În schimb, partea moldovenească a cerut garanții privind volumele de cereale care ar urma să fie transportate.

„În acest moment, cele două părți discută perioada și volumele de tranzit ale cerealelor ucrainene prin Moldova către portul Constanța”, a declarat sursa.

Un oficial ucrainean din domeniul industriei a precizat că autoritățile de la Kiev colectează informații de la transportatorii interesați pentru a stabili volumele exacte care ar putea fi expediate prin Republica Moldova.

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a declarat pentru Reuters că un astfel de coridor feroviar ar putea avea o capacitate de aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale pe an.

Ucraina caută rute alternative pentru exporturi după intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa. În prezent, peste 90% din exporturile de cereale ale Ucrainei sunt realizate pe cale maritimă.

Atacurile asupra porturilor au determinat Ministerul Agriculturii de la Kiev să reducă estimarea privind exporturile de cereale pentru sezonul 2026-2027, de la 43 de milioane la 38-40 de milioane de tone. Și analiștii APK-Inform și-au redus prognoza cu 8,6%, până la 39,4 milioane de tone.

Republica Moldova a mai asigurat transportul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022-2023. Un nou coridor către Constanța ar putea oferi Ucrainei o rută suplimentară pentru export, iar Moldova ar putea obține venituri de milioane de euro din tranzit.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a discutat luni, în regiunea Odesa, cu omologul său ucrainean, Mykola Kalashnyk, despre îmbunătățirea legăturilor feroviare și extinderea tranzitului.

Reuters notează că premierul Vasile Tofan a declarat anterior că Republica Moldova nu trebuie să rateze oportunitatea de a obține venituri din tranzitul cerealelor ucrainene și a respins îngrijorările fermierilor moldoveni privind concurența produselor ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #CFM #export #Moldova #Romania #Ucraina

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.