Achizițiile online de pe platforme internaționale precum Temu vor fi impozitate începând cu 1 octombrie 2026. Despre noile prevederi a vorbit ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit ministrei, măsura vine în contextul creșterii rapide a numărului de colete comandate din străinătate.

„Anul trecut am avut peste 10 milioane de colete”, a declarat Victoria Belous.

Ministra Finanțelor susține că autoritățile urmăresc să creeze condiții mai echitabile pentru antreprenorii locali, care achită TVA, taxe vamale, impozite și contribuții sociale pentru angajați.

„Trebuie să punem un echilibru și să facem echitate cu antreprenorii locali care importă marfă, achită TVA, achită taxa vamală, achită impozit și taxe locale, achită contribuții sociale”, a explicat Belous.

În opinia sa, platformele internaționale creează o presiune tot mai mare asupra afacerilor din Republica Moldova, întrucât produsele sunt livrate în țară fără ca activitatea comercială să fie impozitată în același mod ca în cazul agenților economici locali.

„Această concurență deja devine o concurență neloială pentru mediul de afaceri din Republica Moldova și noi trebuie să acționăm cât mai prompt pentru a stabili un echilibru”, a declarat ministra.

Întrebată despre impactul măsurii asupra persoanelor care cumpără produse ieftine de pe astfel de platforme, Belous a precizat că autoritățile țin cont de numărul foarte mare de colete și de necesitatea susținerii companiilor care activează și achită impozite în Republica Moldova.

„Ideea, încă o dată, vreau să zic, este că noi trebuie să susținem mediul de afaceri care lucrează și achită impozit în Republica Moldova”, a conchis ministra Finanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#colete #Temu #TVA #Victoria Belous

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.