Parlamentul a modificat discret legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului, după ce autoritățile au obligat fondatorii FLYONE să-și vândă participațiile în baza unei norme care făcea trimitere la o lege abrogată. Amendamentul deputatului PAS Radu Marian a fost atașat unui proiect care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice și reglementările din construcții.

Documentul analizat poartă data de 17 iulie 2026, nu 30 iulie, scrie ZIUA.MD. La 30 iulie a fost datată Legea nr. 153/2026, în care amendamentul a fost inclus. Proiectul a fost votat de Parlament pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august. Monitorul Oficial confirmă că modificarea a fost adoptată în cadrul unei legi prezentate public drept una despre sistemele fotovoltaice, stocarea energiei și documentele normative în construcții.

Amendamentul intervine asupra articolului 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, utilizat de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în cazul FLYONE.

Vechea redacție interzicea realizarea investițiilor persoanelor despre care autoritățile dețineau probe că sunt implicate în acțiuni care prezintă „un pericol deosebit pentru securitatea statului”, astfel cum acesta era definit de articolul 4 alineatul (2) din Legea securității statului nr. 618/1995.

Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională. La adoptarea noului cadru, Parlamentul nu a modificat și trimiterea rămasă în Legea nr. 174/2021.

Potrivit documentului analizat de BANI.MD, chiar Radu Marian recunoaște existența breșei în argumentarea amendamentului. Deputatul scrie că intervenția este necesară „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Modificarea nu înlocuiește însă vechea trimitere cu una la Legea nr. 249/2025, așa cum au lăsat anterior să se înțeleagă reprezentanții Guvernului. Parlamentul a eliminat complet referința la orice definiție legală concretă.

Noua formulare prevede că nu pot realiza investiții persoanele în privința cărora autoritățile dețin probe și informații documentate că sunt implicate în „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Astfel, din text dispar atât cuvântul „deosebit”, care indica un prag mai ridicat de gravitate, cât și trimiterea la lista concretă a amenințărilor prevăzute de vechea lege. Efectul este o normă mai largă, care lasă autorităților un spațiu mai mare pentru a decide ce acțiune sau inacțiune constituie un pericol pentru securitatea statului.

Modificarea apare la mai puțin de o lună după decizia din 22 iunie prin care CEIISS a refuzat aprobarea investițiilor FLYONE și a dispus schimbarea controlului companiei în termen de 90 de zile. Decizia a fost adoptată după o verificare care a durat aproape 11 luni.
Ulterior, Ministerul Infrastructurii a recunoscut că documentul face trimitere la o lege abrogată, dar a insistat că fundamentarea sa rămâne valabilă deoarece noua Lege nr. 249/2025 ar reglementa același domeniu. Amendamentul lui Marian arată însă că Parlamentul a considerat necesară o intervenție expresă pentru eliminarea trimiterii rămase fără suport normativ.

FLYONE a contestat pe 24 iulie deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea Legii nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025.

Noua lege nu conține însă o dispoziție care să-i acorde efect retroactiv. Prin urmare, modificarea poate elimina problema pentru deciziile viitoare, dar nu validează automat actul emis pe 22 iunie. Legalitatea deciziei privind FLYONE urmează să fie apreciată în raport cu cadrul normativ existent la momentul adoptării sale, verdictul final aparținând instanței. Nici amendamentul și nici argumentarea sa nu menționează compania FLYONE. Totuși, succesiunea evenimentelor, recunoașterea expresă a abrogării vechii legi și preluarea modificării într-un proiect fără legătură evidentă cu securitatea statului ridică semne de întrebare privind scopul și transparența intervenției legislative.

Redacția BANI.MD i-a solicitat un comentariu deputatului Radu Marian în privința amendamentului care vizează compania FlyOne, însă până la publicarea materialului acesta nu a venit cu vreo reacție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amendament #FLYONE #Radu Marian

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.