Consiliul Constituțional al Franței a blocat planul de interzicere a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, una dintre politicile emblematice ale președintelui Emmanuel Macron. Instanța a considerat că măsura aduce o atingere disproporționată libertății de exprimare și comunicare. Consiliul Constituțional și-a motivat decizia inclusiv prin implicațiile pe care interdicția le-ar avea asupra verificării vârstei tuturor utilizatorilor, potrivit Reuters, transmite Digi24.

„Prin interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la anumite servicii online, legea impune în mod inerent fiecărei persoane, chiar și unui adult, să își dovedească vârsta înainte de a le accesa”, a arătat Consiliul Constituțional în decizia sa.

Instanța a constatat însă că legea nu stabilește suficient de clar în ce condiții și în ce limite ar trebui făcută această verificare.

„Prin faptul că nu a precizat condițiile și limitele în care trebuie furnizată o astfel de dovadă, legiuitorul nu a stabilit garanțiile juridice necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe”, se arată în decizie.

Parlamentarii francezi aprobaseră interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, Franța urmând să devină prima țară din Europa care adoptă o astfel de măsură după Australia. Australia a introdus în decembrie prima interdicție de acest tip din lume, blocând accesul persoanelor sub 16 ani la platforme precum Facebook, TikTok și YouTube.

În urma deciziei Consiliului Constituțional, Macron i-a cerut premierului Sébastien Lecornu să refacă legislația astfel încât noul text să țină cont de obiecțiile formulate de instanță, a transmis Palatul Élysée. Președinția franceză a precizat că Macron este hotărât ca reforma să intre în vigoare înainte de primăvara anului 2027, când în Franța vor avea loc alegeri prezidențiale. Macron, aflat la al doilea mandat, nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acces copii #Franta #interzicere #proiect blocat #rețele socializare

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.