În contextul în care preluarea conducerii de către talibani din Afganistan produce disensiuni în rândul statelor membre privind creșterea numărului de refugiați afgani în Europa, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat nu vrea să primească mai mulţi refugiaţi afgani.

„Nu sunt de părere că ar trebui să primim mai mulţi oameni în Austria, ci dimpotrivă”, a spus Kurz în interviu.

Cu peste 40.000 de refugiaţi afgani primiţi, Austria găzduieşte a doua cea mai mare comunitate de afgani din UE raportat la populaţia sa.

El a respins cu fermitate primirea unor noi afgani: „Nu se va întâmpla un astfel de lucru în timpul mandatului meu”, a dat asigurări Kurz.

Reamintim că Austria, unul dintre cele nouă state membre UE care au semnat săptămâna trecută o scrisoare în care subliniau Comisiei Europene nevoia ”solidarității față de statele care se confruntă cu o criză a migrației”, sugerând crearea unor ”centre de deportare” în țări vecine cu Afganistan.

De asemenea, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a cerut vineri Uniunii Europene să îşi onoreze angajamentele în domeniul migraţiei în faţa situaţiei haotice din Afganistan.

Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, consideră că Europa trebuie să creeze coridoare umanitare pentru a primi refugiați care fug din Afganistan și pentru a evita fluxuri masive de imigranți ilegali.

„Cred că inevitabil Europa va trebui să se doteze cu coridoare umanitare şi să organizeze centre de primire, inclusiv pentru a evita fluxuri de imigranţi ilegali necontrolate. Sau cel puţin ar trebui să facă acest lucru ţările dispuse”, a declarat Gentiloni pentru cotidianul italian Il Messaggero.Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat marţi favorabilă găsirii unor ”opţiuni sigure” pentru afganii “deosebit de vulnerabili” care părăsesc Afganistanul în ţările vecine acestuia, însă a pledat pentru primirea “într-un mod controlat” a acestora în Uniunea Europeană, recunoscând însă că un acord în acest sens în cadrul UE va fi greu de obţinut.

Angela Merkel, a cărei ţară a primit în anii 2015-2016 peste un milion de migranţi în timpul crizei de atunci, a apreciat la o conferinţă de presă comună cu omoloaga sa estonă Kaja Kallas că ”înainte de a vorbi de contingente (n.r. – de refugiați) trebuie studiate opţiunile sigure în ţările vecine” Afganistanului.

Subiectul a fost abordat și la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările UE, care a avut loc marți prin videoconferință, context în care România a arătat, de pildă, că evaluează posibilitatea de a prelua personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române în Afganistan și, temporar, personal care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice.

#afgani #Austria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.