Astăzi, 23 august este marcată Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare la nivel european, zi de doliu, care este sărbătorită și în Republica Moldova din 2019.

Marcată pentru prima dată, la 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la 23 august, a fost desemnată de Parlamentul European (PE) în 2008/2009 drept „Ziua comemorării la nivel european a victimele tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, pentru a fi celebrată cu demnitate şi imparţialitate” de către organismele Uniunii Europene începând din 2009.

Data marcării Zilei europene a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului a fost stabilită prin Rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 2009, aleasă ca reper, având în vedere data semnării la Moscova, în 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov, între URSS şi Germania nazistă. Înţelegerea conţinea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sferele de influenţă ale celor două state semnatare. Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut şi un protocolul adiţional secret (nepublicat).

Tratatul a fost descris de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în anul 2010, drept „complotul celor două cele mai grave forme de totalitarism din istoria umanităţii”.

Păstrarea şi transmiterea către generaţiile viitoare a memoriei atrocităţilor din trecut, apărarea permanentă a principiilor, valorilor şi normelor internaţionale, respectarea dorinţei de suveranitate a popoarelor, toleranţa şi respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor pot garanta că tragedii precum cele generate de Pactul Ribbentrop-Molotov nu se vor mai repeta.

În 2011, a fost adoptată Declaraţia de la Varşovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului. În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (REMS) s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi a exterminărilor. REMS este o reţea internaţională a cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor şi a revoltelor sociale. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România. Cercetători şi oameni politici din aceste ţări fac parte din conducerea REMS. De asemenea, ţări precum Cehia, Austria şi Letonia sunt reprezentate în reţea.

Ziua de 23 August este, de asemenea, recunoscută oficial de Canada şi Statele Unite, unde este cunoscută sub numele de Black Ribbon Day.

#comemorare #doliu #victime

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.