Schimbări la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Directorul instituției, Iulian Iorga, a depus cererea de demisie. Anunțul a fost făcut la ședința de Guvern din 19 august.

Iorga va părăsi funcția de director al AGEPI începând cu 21 august 2026, a precizat Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari: „Vreau să îi mulțumesc în numele întregii echipe a Ministerului Justiției pentru munca depusă, pentru contribuția sa și pentru buna colaborare în această perioadă. Îi doresc mult succes în continuare”.

Începând cu 24 august, interimatul funcției de director al AGEPI va fi asigurat de directoarea adjunctă a instituției, Natalia Mogol. Premierul Vasile Tofan a declarat că una dintre prioritățile conducerii AGEPI va fi eficientizarea activității instituției, inclusiv în domeniul drepturilor de autor.

„Trebuie să facem ordine acolo, în special ce ține de drepturile de autor, un subiect important. Acceptăm demisia domnului Iorga, doamna Mogol va fi interimar”, a spus premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine este Natalia Mogol

Natalia Mogol activează de 20 de ani în cadrul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Ea ocupă funcția de directoare generală adjunctă a instituției din iunie 2020. Numele ei a fost implicat recent într-o serie de controverse majore legate de gestionarea drepturilor de autor și a asociațiilor de colectare a remunerațiilor.

Asociația Națională „COPYRIGHT”, condusă de Leon Știrbu, a acuzat-o public pe Natalia Mogol că, prin deciziile sale administrative emise în perioada în care a exercitat un interimat anterior la conducerea AGEPI, ar fi lipsit autorii și titularii de drepturi de remunerații în valoare de peste 7 milioane de lei.

Asociația a mai susținut că Natalia Mogol ar fi promovat în mod abuziv interesele unor Organizații de Gestiune Colectivă (OGC) din Federația Rusă. Mogol a mai fost acuzată că ar fi eliberat avize de funcționare pentru două noi asociații de profil pe baza unor dosare incomplete, cu încălcarea procedurilor legale și acceptând declarații pe proprie răspundere presupus false. Din perspectiva COPYRIGHT, aceste acțiuni ar fi dus la blocarea sistemului național de gestiune colectivă și la „legalizarea pirateriei”.

Natalia Mogol și AGEPI au respins toate aceste acuzații, calificându-le drept false și lipsite de substrat factologic. Ea a declarat că toate deciziile și acțiunile sale au fost întreprinse strict în limitele competențelor legale și cu respectarea deplină a cadrului normativ aplicabil în Republica Moldova. Mogol mai spune că declarațiile asociației reprezintă atacuri nefondate menite să pună presiune pe autoritatea de reglementare.

#AGEPI #Iulian Iorga #Natalia Mogol

Din 2 noiembrie, gospodăriile din Republica Moldova se pot înregistra pentru a primi compensații la energie în sezonul rece 2026–2027. În timp ce unii oameni spun că orice ajutor este binevenit, alți moldoveni consideră că sumele anunțate de Guvern sunt prea mici și nu vor acoperi cheltuielile pentru încălzire. Echipa Realitatea a discutat cu mai mulți cetățeni pentru a afla ce cred despre valoarea sprijinului.

„Fără compensații nu ne descurcăm. Nu e prea mare, nu e consistent ajutorul. Măcar trei mii de lei să fie, jumătate din costul pe care-l avem”, a spus o femeie.

O altă persoană consideră că ajutorul ar trebui să fie de cel puțin 2.000–2.500 de lei, dar spune că oamenii se vor mulțumi cu suma oferită.

„Cam e mic, dar cât este, atât. Mai mare ar trebui, în jur de două, două jumate de mii de lei”, a declarat aceasta.

„Prețurile sunt foarte mari, pensiile foarte mici, nu o să ne ajungă. E cam puțin, prețurile au crescut comparativ cu anul trecut, practic de două ori. Anul trecut tot așa au dat compensații, anul ăsta nu se schimbă suma. Ar trebui să fie mai mult. Ca cetățenii să se descurce, ar trebui mărite salariile, pensiile, ca oamenii să achite singuri”, a spus o femeie.

Alți moldoveni spun că vor depune cereri, însă se îndoiesc că ajutorul va avea un impact real asupra pensionarilor și celor care câștigă salarii mici.

„Cred că o să depun, dar consider cumva o luare în derâdere a cetățenilor. Toate prețurile au crescut, salariile nu au fost ajustate, iar această compensare practic nu va fi simțită de păturile sociale care au un salariu minim sau pensionarii”, a afirmat o tânără.

În acest sezon rece, compensațiile vor fi cuprinse între 500 și 1.000 de lei pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaze naturale sau energie termică. Cei care folosesc lemne sau energie electrică vor putea primi cel mult 800 de lei. Valoarea ajutorului va fi stabilită individual, în funcție de vulnerabilitatea energetică a fiecărei gospodării și de sursa principală de încălzire.

Pentru a primi ajutorul financiar, cererile trebuie depuse pe platforma compensatii.gov.md până la 27 noiembrie. Ulterior, oamenii se vor putea înregistra până pe data de 25 a fiecărei luni, iar sprijinul va fi acordat din luna depunerii cererii.

Autoritățile estimează că între 660.000 și 670.000 de gospodării vor beneficia de ajutor în acest sezon. Bugetul programului este estimat la 2,6–2,7 miliarde de lei.

Cine nu va primi ajutor

Nu vor putea primi compensații gospodăriile în care valoarea cadastrală cumulată a proprietăților depășește un milion de lei, calculată în baza valorilor de dinaintea reevaluării din 2026. De asemenea, vor fi excluse gospodăriile ai căror membri au obținut dividende de cel puțin 150.000 de lei în 2025 sau dobânzi bancare mai mari de 4.000 de lei în același an.

Un alt criteriu vizează cheltuielile medii lunare pentru încălzire din sezonul trecut, dacă acestea au fost cel puțin egale cu valoarea a 350 de metri cubi de gaze. Nu vor primi ajutor nici gospodăriile care dețin un automobil cu o vechime de cel mult trei ani. La verificarea acestor criterii vor fi luate în calcul bunurile și veniturile tuturor membrilor gospodăriei.