Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene. Revizuirea se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, pentru că pune față în față ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile la energie, transmite presa română.

Ce este ETS

ETS este sistemul prin care industria grea plătește pentru poluarea produsă. Aceste industrii generează aproximativ 40% din emisiile UE. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate — cu cât poluează mai mult, cu atât plătesc mai mult.

Unele industrii primesc certificate gratuite, ca să nu-și mute producția în țări cu reguli de mediu mai relaxate. Certificatele gratuite urmau să dispară complet până în 2039, dar Comisia propune acum ca ele să continue, condiționat, din cauza temerilor legate de competitivitate.

De ce se schimbă sistemul acum

ETS a fost introdus în 2005 și a redus cu 50% emisiile din sectoarele acoperite. UE și-a asumat însă ținte tot mai ambițioase — reducere de 55% până în 2030, neutralitate climatică până în 2050 și un nou obiectiv de reducere de 90% până în 2040 — motiv pentru care Comisia spune că sistemul trebuie adaptat.

Ce industrii sunt vizate

Oțel, fier, ciment, produse chimice, rafinării, hârtie, sticlă, ceramică și aluminiu. Aviația și transportul maritim sunt incluse parțial, iar din 2029 vor plăti și zborurile internaționale care sosesc din destinații situate la mai puțin de 5.000 km. Banii obținuți ar trebui direcționați spre tehnologii curate, pentru finanțarea tranziției verzi.

Ce e în joc

Sistemul a generat, de la înființare, venituri de 265,7 miliarde de euro pentru statele membre. Comisia vrea acum ca statele să aloce cel puțin 50% din acești bani strict pentru decarbonizare — o măsură care ar putea întâmpina rezistență, pentru că mulți au folosit până acum banii pentru bugetul general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine e pro și cine e contra

Industria chimică și alte sectoare grele acuză sistemul de prețuri mari la energie și închiderea unor fabrici, mai ales după renunțarea la gazele rusești. Italia a cerut eliminarea ETS, iar Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia s-au opus costurilor ridicate.

De partea opusă, Portugalia, Spania, Danemarca și Finlanda susțin păstrarea sistemului, pentru că veniturile finanțează tranziția climatică. Chiar și unele companii care au investit deja în tehnologii curate preferă un ETS mai puternic, temându-se că eliminarea lui ar compromite investițiile făcute.

Ce urmează

Propunerea ajunge acum la Consiliul UE și Parlamentul European, care vor începe negocierile după vacanța de vară. Comisia se așteaptă ca reforma să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE.

#piața carbonului #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.