Turismul din Republica Moldova a înregistrat o creștere în prima jumătate a anului 2026. În perioada ianuarie–iunie, structurile de cazare din țară au găzduit 257,3 mii de turiști, cu 15,8% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

Bani.md scrie că cea mai mare parte a turiștilor au fost străini. Din totalul persoanelor cazate, 159,6 mii, sau 62%, au fost nerezidenți, iar 97,7 mii, sau 38%, au fost rezidenți. Față de ianuarie–iunie 2025, numărul turiștilor nerezidenți a crescut cu 24,7%, în timp ce numărul turiștilor rezidenți a crescut cu 3,6%.

Hotelurile și motelurile au atras cei mai mulți turiști – 177,1 mii de persoane, dintre care 135,4 mii au fost nerezidenți. Numărul turiștilor cazați în aceste unități a crescut cu 23,9% față de aceeași perioadă din 2025.

Creșteri au fost înregistrate și în pensiunile turistice și agroturistice, care au găzduit 31 de mii de turiști, cu 10,9% mai mult decât anul trecut. În structurile de întremare s-au cazat 12,9 mii de persoane, în creștere cu 7,3%.

În schimb, unele tipuri de unități au atras mai puțini turiști. În căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat au fost înregistrați 2,8 mii de turiști, cu 15,9% mai puțini decât în prima jumătate a anului 2025. În structurile de odihnă, precum vilele turistice și satele de vacanță, numărul turiștilor a scăzut cu 9,7%, până la 23,2 mii.

Printre turiștii străini care au ales Moldova s-au numărat în primul rând cetățenii Ucrainei și României. Ucrainenii au reprezentat 39,5% din totalul turiștilor nerezidenți, iar românii – 20,8%. În topul țărilor de proveniență au mai fost Statele Unite ale Americii – 3,5%, Italia – 3,4%, Germania – 3,3%, Turcia – 2,7%, Israel și Polonia – câte 2,2%, precum și Regatul Unit – 1,9%.

În primele șase luni ale anului au fost înregistrate și 679,9 mii de înnoptări, cu 4,6% mai multe decât în ianuarie–iunie 2025. Dintre acestea, 400,2 mii au revenit turiștilor rezidenți, iar 279,6 mii – celor nerezidenți.

Hotelurile și motelurile au concentrat cele mai multe înnoptări – 301 mii, în creștere cu 9,5%. Structurile de întremare au acumulat 177 de mii de înnoptări, cu 8% mai multe decât anul trecut. În pensiunile turistice și agroturistice au fost înregistrate 49,1 mii de înnoptări, în creștere cu 2,8%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus, în structurile de odihnă numărul înnoptărilor s-a redus cu 21%, până la 41,3 mii. O scădere de 5,2% a fost înregistrată și în căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat, scrie Bani.md.

Cea mai mare parte a fluxului turistic s-a concentrat în municipiul Chișinău, unde au fost înregistrați 75,2% dintre toți turiștii cazați în țară. Regiunea Centru a acumulat 14,7% din total, regiunea Sud – 5,2%, regiunea Nord – 4,2%, iar UTA Găgăuzia – 0,7%.

Și capacitatea de cazare a crescut ușor. În perioada ianuarie–iunie 2026, aceasta a constituit 79 de mii de locuri-pat, cu 1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la pensiunile turistice și agroturistice, unde capacitatea a crescut cu 12%, și la hoteluri și moteluri – cu 8,4%.

Durata medie de ședere a unui turist a fost de 3,6 zile, față de 3,9 zile în prima jumătate a anului 2025. Turiștii rezidenți au stat, în medie, 5,1 zile, iar cei nerezidenți – 2,8 zile.

În același timp, gradul de utilizare a locurilor de cazare a ajuns la 28,4%, cu 1,3 puncte procentuale peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Cele mai utilizate au fost locurile din căminele pentru vizitatori, cu un indice de 67,2%, urmate de structurile de întremare – 50,2%, și hotelurile și motelurile – 29%.

#Biroul National de Statistica #Moldova #turism

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.