Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia

Rusia va continua să negocieze cu Statele Unite, deoarece acestea din urmă acceptă realitatea de pe teren din Ucraina şi resping aderarea acestei ţări la NATO, a afirmat marţi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, informează EFE.

„Faptul că în toate contactele, în special cu preşedintele (rus Vladimir) Putin, americanii pornesc de la aceste realităţi, desigur, provoacă o reacţie pozitivă şi o dorinţă de a continua discuţiile”, a comentat Lavrov la postul de televiziune Pervii Kanal (Canal 1 – n.r.).

Prin „acceptarea realităţii de pe teren”, Washingtonul respectă voinţa exprimată în referendumuri de locuitorii din regiunile anexate Doneţk, Lugansk, Herson, Zaporojie şi Peninsula Crimeea, a susţinut el, transmite Digi24.

În plus, Lavrov a afirmat că preşedintele american Donald Trump a considerat problema potenţialei aderări a Ucrainei la NATO drept „închisă” de la revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025. „În primul rând, Trump a spus că oamenii ar trebui să uite de atragerea Ucrainei în NATO (…) Că este o problemă închisă şi nu este nevoie să o redeschidem”, a insistat şeful diplomaţiei ruse.

Lavrov a subliniat că emisarii Casei Albe, Steve Witkoff şi Jared Kushner, „recunosc aceste puncte fundamentale şi încearcă să joace un rol constructiv. Cred că acest lucru merită sprijin”. De asemenea, el a respins drept „speculaţii” afirmaţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform cărora mediatorii americani ar fi propus măsuri de reducere a intensităţii luptelor înaintea şi în timpul iernii.

Principalul rezultat al negocierilor de la sfârşitul săptămânii trecute dintre Witkoff şi Kushner şi liderii ambelor ţări la Moscova şi Kiev a fost reluarea contactelor, după o pauză de peste şase luni din cauza războiului din Iran. Însă în realitate discuţiile nu au dat rezultate, iar facţiunile beligerante au reluat marţi atacurile asupra ambelor capitale, după un armistiţiu de 72 de ore, deşi SUA speră să convoace în curând o reuniune tripartită, similară cu cea care a avut loc la Geneva în februarie.

Putin a lăudat din nou în faţa emisarilor americani „succesele” armatei sale din Donbas, succese care au fost puse la îndoială până şi de bloggerii ruşi, în timp ce Zelenski a cerut mai multe mijloace de apărare antiaeriană după ce a recunoscut că războiul va continua pe parcursul iernii care urmează.

Experţi independenţi consideră că preşedintele rus şi-a înăsprit poziţia în ultimele luni din cauza atacurilor ucrainene reuşite asupra teritoriului rus. Totodată, potrivit acestor experţi, citaţi de EFE, Putin consideră consultările cu SUA ca parte a efortului de război şi nu va negocia serios până când nu va prelua controlul asupra întregului Donbas.

În trecut, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că aderarea Ucrainei la NATO va crea ameninţări la adresa Rusiei şi nu va contribui la sporirea securităţii Ucrainei. Şi tot preşedintele rus a insistat în trecut că posibilitatea aderării Ucrainei la NATO a fost unul dintre motivele conflictului dintre cele două ţări.