Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.

„De când a început marketingul să primeze asupra celor care își dau viața?”, a declarat el în fața jurnaliștilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #razboi #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.