Pe 26 august va avea loc ședința solemnă consacrată aniversării a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Evenimentul va avea loc în sala istorică din clădirea Președinției, acolo unde, în urmă cu 35 de ani, a fost votată Declarația de Independență.

Ședința va reuni reprezentanți ai Parlamentului, Președinției și Guvernului, precum și membri ai Asociației Obștești „Parlamentul Independenței”. La eveniment sunt așteptați președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, deputați ai Parlamentului și ai Parlamentului Independenței, precum și membri ai Guvernului.

Printre invitați se vor număra membri ai Curții Constituționale, reprezentanți ai instituțiilor statului, ai corpului diplomatic, mediului academic și societății civile, ai cultelor religioase și ai veteranilor, foști demnitari, dar și reprezentanți ai tinerei generații. Evenimentul va fi moderat de Ioana Vatamanu-Mărgineanu, nepoata scriitorului Ion Vatamanu și a profesorului Ion Mărgineanu, ambii semnatari ai Declarației de Independență. Ședința va începe la ora 11:00.

În cadrul reuniunii va fi deschisă o Carte de onoare, în care participanții vor putea lăsa mesaje și reflecții despre afirmarea și consolidarea independenței Republicii Moldova în cei 35 de ani. Ulterior, aceasta va fi expusă la Parlament, unde și publicul larg va putea consemna propriile mesaje.

În mod special, sunt invitați să contribuie cei care păstrează amintiri despre momentul proclamării independenței – copiii și nepoții semnatarilor Declarației de Independență, precum și participanții la Marea Adunare Națională.

Tot pe 26 august va fi inaugurată expoziția „Memoria Independenței”, dedicată momentului fondator al statului independent Republica Moldova. Expoziția va reuni fotografii de arhivă, documente de epocă, cărți și lucrări semnate de deputații primului Parlament, dar și obiecte și echipamente utilizate în activitatea parlamentară. Exponatele provin din colecțiile Muzeului, Arhivei și Bibliotecii Parlamentului Republicii Moldova, precum și din fondurile Agenției Naționale a Arhivelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Președinție #sedinta #Ziua Independeneței

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.