Companii din Republica Moldova se aliniază deja standardelor europene, chiar dacă țara nu este încă membră a Uniunii Europene. Un exemplu este BPM, singurul producător din Moldova de cabluri de oțel pentru beton precomprimat, care susține că noile reguli comerciale ale Bruxelles-ului îi complică însă accesul pe piața europeană, potrivit euractiv.com.

Cu sediul în Chișinău, compania și-a început activitatea în 2023, în urma unei investiții de 9 milioane de euro și cu sprijin financiar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Fabrica, amplasată într-o zonă economică liberă, a fost proiectată de la început pentru a respecta cerințele europene, inclusiv standardul EN 10138-3, certificarea ISO 9001 și standardele nord-americane ASTM A416.

Produsele BPM sunt deja certificate în nouă state membre ale UE, iar compania lucrează la obținerea certificărilor și pentru alte piețe europene. În doi ani de activitate, producătorul a livrat peste 22.000 de tone de produse către 15 piețe internaționale, inclusiv Bulgaria, Polonia, Ucraina și Statele Unite.

În același timp, compania se confruntă cu noi bariere comerciale. De la 1 iulie 2026, UE a înlocuit vechiul regim de măsuri de salvgardare pentru oțel cu Regulamentul (UE) 2026/1384. Potrivit materialului publicat de Euractiv, noile reguli reduc cu aproximativ 47% cotele de import scutite de taxe vamale și majorează la 50% tariful aplicabil importurilor care depășesc cota.

Republica Moldova nu beneficiază de o excepție similară celei aplicate statelor membre ale Spațiului Economic European, deși are cu UE un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA). Astfel, produsele din oțel moldovenesc sunt supuse unui regim comercial mai strict, în pofida procesului de apropiere economică și legislativă de Uniunea Europeană.

O altă provocare este reprezentată de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Comisia Europeană a propus extinderea mecanismului, până în 2028, asupra a aproximativ 180 de coduri de produse din aval, cu utilizare intensivă de oțel și aluminiu. În funcție de rezultatul procesului legislativ, și produsele BPM ar putea ajunge în sfera acestor reguli.

Compania spune că încearcă să răspundă acestor cerințe prin investiții. BPM are o instalație solară de 600 kW pe acoperiș, care asigură până la 20% din necesarul de energie electrică. De asemenea, compania are un acord de achiziție a energiei electrice de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Moldova și investește 1,7 milioane de euro într-un sistem de stocare cu baterii, cu o capacitate de 12,6 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele șase luni.

Fondatorul BPM, Oleg Babii, afirmă că investițiile au fost făcute în ideea că respectarea standardelor europene va facilita accesul pe piața UE. „Ni s-a cerut să ne conformăm standardelor europene cu ani înainte de a ni se permite să concurăm în condiții de egalitate pe piața europeană”, afirmă Babii. Potrivit lui, compania a investit în alinierea la normele europene, însă între timp „cotele au fost reduse, tarifele au crescut”, iar obligațiile privind emisiile de carbon sunt în extindere.

„Dacă Bruxelles dorește ca întreprinderi precum a noastră să continue să investească înaintea reglementării, trebuie să demonstreze că acest dezechilibru este temporar — nu permanent”, a mai declarat fondatorul BPM.

Compania consideră că o soluție ar putea fi o alocare treptată a cotelor pentru producătorii din țările candidate la aderare care îndeplinesc verificabil standardele tehnice și de mediu ale UE.

BPM susține că activitatea sa reprezintă un exemplu de integrare economică înainte de aderarea oficială. Compania are în prezent 12 certificări active pentru produsele sale în nouă state membre ale UE și urmărește certificarea pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și mai multe piețe nordice.

Inginerul-șef al BPM, Boris Shaitan, spune că fabrica a fost construită cu perspectiva integrării pe termen lung pe piețele europene.

„Ceea ce construim nu este doar o fabrică — este o capacitate industrială care permite Moldovei să participe direct la proiecte de infrastructură europene”, afirmă acesta.

Compania are deja legături comerciale cu Ucraina, unde cumpărătorii au reprezentat anul trecut 6% din vânzările BPM. Producătorul susține că este pregătit să contribuie la reconstrucția Ucrainei cu produse certificate și conforme standardelor europene.

Marin Ciobanu, administratorul șef al Zonei Economice Libere din Chișinău, unde activează BPM, spune că produsele companiei pot avea un rol în proiectele de reconstrucție: „Este vorba de produse cu valoare adăugată utilizate în construcții, realizate cu tehnologii extrem de avansate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Discuțiile despre politica comercială au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Moldova și-a propus încheierea procesului de aderare până în 2028.

#integrare #UE

Datele cetățenilor Republicii Moldova ar fi fost procesate ani la rând de compania rusă Yandex, iar autoritățile trebuie să clarifice riscurile de securitate generate de această activitate. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la o emisiune de la Radio Moldova, care a anunțat că Parlamentul urmează să examineze în lectura a doua un proiect de lege ce vizează reglementarea acestui tip de activitate.

Potrivit deputatului, documente referitoare la activitatea companiei au fost transmise instituțiilor responsabile, pentru a permite intervenția autorităților. Carp susține însă că, până acum, explicațiile primite au fost legate de localizarea serverelor și de statutul companiei.

„Noi cunoaștem anumite date care au fost și din ceea ce cunosc eu este că răspunsul autorităților în mare parte erau că aceste date erau pe un server care se afla pe teritoriul Olandei și de asta nu se intervenea fiind o companie cu capital european. Asta în ghilimele puteam spune” a punctat Carp.

Deputatul a precizat că proiectul de lege a fost înregistrat de colegii săi și votat în prima lectură în luna iunie. Potrivit acestuia, documentul urmează să fie supus votului în lectura a doua, pentru a clarifica regulile aplicabile nu doar în cazul Yandex, ci și altor companii care desfășoară activități similare.

Lilian Carp a pus sub semnul întrebării modul în care a fost posibilă desfășurarea acestei activități în Republica Moldova și a cerut clarificări privind riscurile de securitate, dar și contribuțiile companiei la bugetul de stat.

Deputatul a menționat că Ministerul Finanțelor urmează să prezinte informații publice despre impozitele achitate de companie. El a precizat că, deocamdată, nu deține date concrete privind sumele plătite.

Amintim că, la 15 octombrie, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a decis inițierea unei evaluări aprofundate a activității Yandex Go în Republica Moldova. Potrivit Agenției Servicii Publice (ASP), verificarea vizează analiza potențialelor riscuri în domeniul securității informaționale, al protecției datelor cu caracter personal ale utilizatorilor și al structurii de control asupra companiei.

În cadrul procedurii, Yandex Go urmează să prezinte, în termen de 20 de zile, documentele și informațiile prevăzute de legislație, inclusiv date privind structura de proprietate și beneficiarii efectivi. Totodată, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal i-a fost solicitată elaborarea unei analize detaliate a proceselor de colectare, prelucrare, stocare și transmitere a datelor utilizatorilor platformei.

Reprezentanții companiei Yandex Go declară că sunt deschiși spre dialog cu autoritățile Republicii Moldova și confirmă că datele cu caracter personal ale utilizatorilor serviciului sunt prelucrate pe servere aflate pe teritoriul Uniunii Europene.