Primii ani de independență au fost, economic, complicați. Republica Moldova a moștenit o economie integrată în sistemul sovietic, dependentă energetic și cu o industrie ale cărei piețe și lanțuri de aprovizionare s-au destrămat aproape peste noapte. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul real s-a prăbușit cu aproximativ 60% în anii ’90, iar în 1998-1999 aproximativ 73% din populație era estimată ca trăind sub pragul sărăciei, scrie BANI.MD.

Creșterea a revenit după anul 2000, însă modelul care s-a format a avut o particularitate ce urmărește Moldova până astăzi: o parte importantă a prosperității a venit nu din productivitatea economiei interne, ci din munca moldovenilor plecați peste hotare. Remitențele au alimentat consumul, construcțiile, comerțul și importurile, dar au compensat doar parțial pierderea forței de muncă și nu au generat suficientă industrie competitivă.

Astăzi, economia este incomparabil mai stabilă decât cea de acum trei decenii. PIB-ul Republicii Moldova a ajuns în 2025 la 353,5 miliarde de lei, după o creștere reală de 2,4%. Unul dintre cele mai dinamice sectoare a fost IT&C, cu o creștere a valorii adăugate de 12,5% și o pondere de 7,5% în PIB.

Dar aici apare una dintre problemele ale celor 35 de ani. Este vorba de faptul că Moldova crește prea încet pentru a recupera decalajul față de Europa. După reculul de 4,6% din 2022, economia a crescut cu doar 1,2% în 2023 și practic a stagnat în 2024. Pentru 2026, perspectivele s-au deteriorat din nou. În luna mai, FMI și-a redus estimarea de creștere la numai 1,5%, și invocate drept argument inclusiv noile șocuri energetice.

Cu alte cuvinte, Moldova nu mai este în situația dramatică a anilor ’90, dar nici nu a găsit încă „motorul” care să-i permită creșteri de 5-7% pe an timp îndelungat.

Marea transformare. Federația Rusăa fost înlocuită de Uniunea Europeană

Probabil cea mai importantă schimbare economică produsă după independență este reorientarea comerțului.

În 2025, 67,5% din exporturile moldovenești au mers către Uniunea Europeană, în timp ce țările CSI au reprezentat doar 5,9%. România singură a absorbit 29% din exporturile Republicii Moldova. În prima jumătate a anului 2026, UE continua să reprezinte 64,2% din exporturi.

Este o schimbare structurală. Economia Moldovei din 1991 era legată aproape organic de piețele fostei URSS. Economia Moldovei din 2026 gravitează comercial în jurul Uniunii Europene.

Și structura exporturilor s-a diversificat. Pe lângă produse agricole și vinuri, Moldova exportă astăzi cablaje și echipamente electrice, textile, mobilă, componente industriale și servicii IT. În 2025, mașinile și aparatele electrice reprezentau deja 15,1% din exporturile de mărfuri, aproape cât semințele și fructele oleaginoase – 15,5%. Este un progres real. Dar există și reversul.

Moldova cumpără mult mai mult decât produce pentru export

Aceasta este probabil cea mai alarmantă cifră a economiei actuale.

În 2025, Moldova a exportat mărfuri de 3,78 miliarde de dolari, dar a importat de 10,92 miliarde de dolari. Deficitul comercial a ajuns astfel la un record de 7,14 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mare decât în 2024.

Exporturile acopereau doar 34,6% din importuri.

Cu alte cuvinte, pentru fiecare 100 de dolari cheltuiți de Moldova pe bunuri din străinătate, exporturile aduceau înapoi doar aproximativ 35 de dolari.

Diferența trebuie finanțată de undeva: servicii, remitențe, investiții, credite și granturi externe.

FMI avertizează deja că deficitul contului curent s-a apropiat de 20% din PIB, iar competitivitatea externă s-a deteriorat.

Aici se află poate cea mai mare slăbiciune economică a Moldovei la 35 de ani de independență: consumul a crescut mai repede decât capacitatea țării de a produce și exporta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Salariile au crescut, iar oamenii însă au plecat

Pe partea nivelului de trai, diferența față de începuturile independenței este enormă.

În 2025, salariul mediu brut a ajuns la 15.594 lei, iar cel net la 13.227 lei, cu peste 11% mai mult decât în anul precedent. Numărul salariaților a crescut la 763.200 la sfârșitul anului.

Totuși, principala resursă pierdută de Moldova în acești 35 de ani nu este capitalul, ci populația.

La 1 ianuarie 2026, populația cu reședință obișnuită era estimată la numai 2,366 milioane de persoane, fără regiunea transnistreană și unele localități din afara controlului constituțional. Numai într-un an, numărul s-a redus cu aproape 23.000 de persoane. Vârsta medie a populației a urcat la 40,8 ani, iar BNS observă explicit golul demografic provocat de migrația adulților tineri din ultimele decenii.

Acesta este paradoxul Moldovei: emigranții au salvat ani la rând economia prin banii trimiși acasă, dar emigrația a redus simultan forța de muncă, baza fiscală și potențialul de creștere.

FMI consideră în prezent emigrația ridicată, productivitatea scăzută și competitivitatea redusă printre principalele obstacole structurale ale economiei moldovenești.

Ce a reușit totuși Moldova

Bilanțul celor 35 de ani nu este doar negativ.

Moldova are astăzi un sistem bancar mult mai solid decât în perioada crizelor precedente, o bancă centrală funcțională, o datorie publică relativ gestionabilă, acces la finanțare internațională și o economie de piață integrată tot mai profund cu UE. Investițiile străine directe nete reprezentau circa 2,5% din PIB în 2024.

Țara a trecut în ultimii ani printr-o succesiune aproape incredibilă de șocuri — pandemie, secetă, războiul din Ucraina, refugiați, explozia prețurilor la gaze și electricitate, inflație și pierderea vechilor surse energetice — fără o criză financiară sistemică.

Aceasta este o performanță care merită remarcată.

În plus, dependența energetică de Rusia, deși nu a dispărut sub toate formele sale, a fost redusă radical, iar infrastructura energetică este conectată tot mai puternic cu România și piața europeană.

Dar după 35 de ani Moldova rămâne o economie care consumă mai mult decât produce

Dacă ar fi să comprim bilanțul într-o singură frază, aceasta ar fi.

Republica Moldova a construit stabilitate macroeconomică, dar nu încă și prosperitate bazată pe productivitate.

A trecut de la economia sovietică la economia de piață, de la rubla sovietică la leu, de la comerțul dominat de Rusia la UE, de la agricultură aproape dominantă la servicii, IT și industrie de subcontractare.

Dar nu a rezolvat trei probleme fundamentale. Este vorba de: prea puțini oameni, prea puține investiții productive și prea puține exporturi cu valoare adăugată mare.

Iar cifrele comerciale sunt poate cea mai clară radiografie. Moldova exportă sub 4 miliarde de dolari în mărfuri pe an și importă aproape 11 miliarde.

Următorii 10 ani pot fi mai importanți decât ultimii 35

Există însă o diferență între Moldova din 2026 și cea din orice alt moment al istoriei sale economice recente. Perspectiva aderării la Uniunea Europeană și accesul la investițiile aferente procesului de integrare.

FMI estimează că, dacă investițiile și reformele asociate Planului de Creștere al UE sunt implementate eficient, creșterea potențială poate urca spre aproximativ 3,5% anual pe termen mediu.

Dar chiar și 3,5% nu este o creștere economică care să schimbe lucrurile pentru o țară care are de recuperat un decalaj mare.

Miza nu mai este să existe pur și simplu creștere economică. Moldova are nevoie ca fiecare leu și euro atras din exterior să producă drumuri, energie, fabrici, logistică, irigații, tehnologie și exporturi, nu doar consum.

#economie #FMI #Moldova #moldoveni #PIB

Parizienii cumpără grenade cu gaz lacrimogen și spray-uri cu piper pentru a se apăra pe ei și proprietățile lor, în timpul protestelor care se preconizează că vor continua pe parcursul weekendului, a declarat pentru Reuters proprietarul unui magazin de arme din capitala Franței.

Cele mai grave tulburări sociale recente

Franța a fost lovită weekendul trecut de cele mai grave tulburări sociale din ultimii ani, pe măsură ce protestele naționale față de prețurile ridicate și serviciile publice în declin au degenerat în revolte. O primărie a fost incendiată, magazine au fost jefuite, iar clădirile au fost acoperite cu graffiti, în timp ce grupuri violente s-au ciocnit cu forțele de ordine în orașe din toată țara.

Poliția a autorizat doar o manifestație sindicală la Paris, sâmbătă, respingând cererile de organizare a mitingurilor depuse de principalul sindicat studențesc din Franța, UNEF, și de mișcarea anti-sistem „Vestele Galbene”.

La magazinul de arme „Armurerie de la Bourse” din centrul Parisului, proprietarul Yves Gollety a declarat pentru Reuters că a observat o creștere semnificativă a vânzărilor de arme neletale începând cu weekendul trecut. Magazinele aflate la doar 30 de metri distanță au fost jefuite, iar obloanele lor au fost smulse, a spus el. „Este prima dată când observăm o astfel de creștere, și asta în rândul tuturor segmentelor populației”, a spus Gollety, adăugând că printre clienții săi se numără comercianți, proprietari de restaurante și persoane fizice. „Oamenii au suferit traume fizice și sunt speriați”, a arătat el.

Cele mai vândute produse sunt spray-urile cu piper și grenadele cu gaz lacrimogen, despre care Gollety spune că pot fi folosite doar în scopul autoapărării. Gollety, care este și președintele asociației naționale a armurierilor, a declarat pentru ziarul francez Le Parisien că s-au înmulțit de zece ori comenzile.

Cetățenii au voie să cumpere doar cartușe mici, cu o capacitate sub 100 de mililitri, a spus Gollety.

Alain Di Crescenzo, președintele Camerei de Comerț din Franța, i-a îndemnat pe comercianți să se abțină de la utilizarea armelor pentru a-și apăra afacerile. Vineri, într-o intervenție la postul de radio Europe 1, el a afirmat că a văzut personal comercianți care se înarmau cu bâte de baseball, răngi și puști de vânătoare. „Este extrem de îngrijorător”, a spus el. „Nu este treaba lor să facă asta… Ar adăuga suferință peste suferință”, a comentat Di Crescenzo. „Poliția trebuie lăsată să-și facă treaba și recomand prudență maximă”, a adăugat el.

„Trebuie să fii pregătit”

Un comerciant care vinde motociclete și scutere în arondismentul 15 din Paris a declarat pentru Reuters că a cumpărat trei recipiente mari cu gaz lacrimogen, plus încă unul mic, pentru a-și proteja magazinul. „Poți fi luat prin surprindere, oamenii putând sosi fără niciun avertisment prealabil. Așa că trebuie să fii pregătit”, a spus comerciantul, care a cerut să nu fie identificat.

Guvernul francez a promis măsuri de securitate mai stricte și va mobiliza 70.000 de polițiști, susținuți de unități specializate, pentru protestele de sâmbătă, dar numărul tot mai mare de persoane care se gândesc cum să se apere ilustrează temerile parizienilor de măsură ce se apropia weekendul.

Un bărbat care a vizitat magazinul lui Gollety, un angajat din domeniul financiar în vârstă de 58 de ani care nu a dorit să fie identificat, a spus că a cercetat opțiunile de autoapărare, deși, în cele din urmă, nu a cumpărat nimic cu această ocazie. „Având în vedere ce s-a întâmplat săptămâna trecută și riscul ca acest lucru să se repete weekendul viitor, aș prefera să fiu prudent și să mă protejez”, a explicat el, adăugând că are de mult timp sentimentul că nu se simte în siguranță. „Mă gândesc la asta de mult timp și cred că voi lua unele măsuri”, a spus el.

În altă parte a Parisului, Yvan Weiss, proprietarul unei firme de consultanță financiară, a declarat pentru Reuters că ia măsuri pentru a evita spargerea vitrinelor magazinului său. Întrebat dacă s-a gândit să-și procure spray cu piper sau alte echipamente de apărare, el a răspuns că s-a gândit la asta, dar, în cele din urmă, a decis să instaleze obloane metalice mecanice la fațada magazinului său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că violențele izbucnite în timpul protestelor de sâmbăta trecută, 17 octombrie, au provocat distrugeri în mai multe orașe din Franța. Mașini incendiate, vitrine sparte și clădiri publice atacate au fost observate duminică dimineață pe străzile Parisului și în alte localități. Poliția a arestat aproximativ 2.400 de persoane, iar președintele Emmanuel Macron a anunțat măsuri de sprijin pentru comercianții afectați și a promis că autoritățile vor analiza cauzele violențelor, relatează BBC.