Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a reacționat la declarațiile primarului Capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că nivelul apei în Nistru, la stația de captare de la Dubăsari, este cel mai ridicat de la începutul verii, însă autoritățile centrale nu fac publice aceste date.

„Am văzut reacția primarului Ceban și consider necesar să vin cu clarificări lipsite de speculații politice. Despre limbajul suburban folosit nu voi comenta – la acest capitol nu poate fi egalat. Pentru o înțelegere corectă a situației de pe râul Nistru, iată faptele exacte: Deversările din Ucraina: În toată această perioadă critică, deversările de la Novodnestrovsk s-au menținut la nivelul de 75 m³/s.

Situația de la Dubăsari: Lacul de acumulare de la Dubăsari deversează strict volumul de apă care intră în el. În ultimele zile au existat două devieri: 23–24 august: Deversările au scăzut la un nivel minim de 63 m³/s. 27–28 august: Datorită precipitațiilor căzute în nord, deversările au crescut la 93 m³/s ieri, iar pentru astăzi sunt prognozate la 96 m³/s. Acest lucru a generat o creștere temporară de nivel la stația de captare de la Vadul lui Vodă. De ce nu ne putem baza pe Dubăsari: Conform specialiștilor, lacul este colmatat (înnămolit) în proporție de peste 50%, rezervele sale sunt limitate și depind 100% de debitul care vine din Ucraina și de ploi. Unde este adevărata problemă? Problema critică rămâne la lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina. Gravitatea situației constă în faptul că aportul de apă care intră în lac a fost în ultimele zile, în medie, de doar circa 23 m³/s (față de cei 75 m³/s deversați), ceea ce determină o scădere continuă și accelerată a nivelului apei din acumulare”, se arată în mesajul lui Hajder.

Totodată, ministrul Mediului a adăugat că astăzi, 28 august, are loc o nouă ședință extraordinară a Comisiei Nistrene, în cadrul căreia va fi analizată în comun situația hidrologică și vor fi identificate cele mai bune soluții pentru a asigura menținerea unui debit suficient pentru alimentarea cu apă a localităților noastre.

„Până când riscurile hidrologice pe termen scurt și mediu vor fi depășite, apelul nostru rămâne consecvent : să utilizăm apa rațional și responsabil”, a conchis Gheorghe Hajder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Ion Ceban, a adăugat că deși pe parcursul verii autoritățile au vorbit despre o criză a apei și una a energiei electrice, subiectele au dispărut din discursul public fără explicații.

Ceban: Nistrul, la cel mai ridicat nivel de la începutul verii. Datele nu sunt făcute publice

#Gheorghe Hajder #Ion Ceban #reacție #situatie Nistru

Energocom explică diferențele dintre sumele din facturile pentru gaze și cele afișate în aplicațiile bancare prin faptul că acestea reflectă perioade diferite de raportare. Compania susține că plățile efectuate după închiderea lunii nu dispar și nu sunt taxate din nou, ci sunt înregistrate ulterior în contul clientului și se regăsesc în soldul actualizat.

Răspunsul vine după ce BANI.MD a solicitat explicații privind cazurile în care consumatorii reclamă că primesc facturi ce par să includă din nou sume deja achitate sau că suma din factură diferă de cea afișată în aplicațiile bancare

Potrivit Energocom, facturile emise la 25 august 2026 reflectă consumul și plățile înregistrate pentru perioada 1–31 iulie 2026. Astfel, dacă o plată a fost efectuată după 31 iulie, aceasta nu mai poate apărea în factura pentru luna iulie.

„Dacă o plată a fost făcută după 31 iulie, aceasta nu apare în factura respectivă, dar este înregistrată ulterior în contul clientului”, explică Energocom.

Compania precizează că, odată emisă, factura nu mai poate fi modificată. Plățile efectuate în afara perioadei de facturare sunt însă luate în calcul ulterior, fie în soldul curent, fie în următoarea factură.

Energocom explică și de ce suma afișată în aplicațiile bancare poate fi diferită de cea tipărită pe factură. Datele transmise băncilor și organizațiilor nebancare conțineau soldul actualizat la 24 august 2026, care includea toate plățile făcute de consumatori în perioada 1 iulie–24 august.

Prin urmare, aplicația bancară putea afișa o situație mai actuală decât cea din factura emisă pentru luna iulie.

„Factura arată o lună închisă, soldul arată situația de azi”, rezumă compania.

Energocom susține că diferența dintre cele două sume nu înseamnă că există două facturi diferite și nici că aceeași sumă trebuie achitată de două ori.

„Dacă suma din factură nu coincide cu suma pe care o vede în aplicație la plată, asta nu înseamnă că sunt două facturi diferite sau că trebuie achitată de două ori aceeași sumă și nu înseamnă că banii plătiți anterior s-au pierdut”, precizează furnizorul.